vineri, 24 aprilie 2009

"v-am dat teatru.."


Sa prelungim sarbatoarea cu o felie de tort si o cupa de sampanie?
Sau sa mergem la teatru?
Am ales varianta cu teatrul.
Mai fusesem la sala studio 125.
Si nu-mi paruse rau deloc .

Suna interesant„ Lady Capuletti", secventze din „Romeo si Julieta”, de William Shakespeare, cu Luminitza Borta, spectacol realizat de o bulgaroaica - Nevena Miteva.


Cu cateva minute inainte de ora inceperii, in holul mare al teatrului, mirosind puternic a tutun, eram vreo doisprezece posesori de bilete, intre care trei studentzi nonconformisti, simpatici- doi baietzi si o fata , inflorita ca o pajiste, de la shosetele dungate –verde/galben, trase peste peste ciorapii in culoarea oului de ratza, pana la palariutza prazulie, pe borul careia se rasfatza un buchet dolofan.

Cele doua grupuri, posibilii spectatori si femeile de serviciu ale teatrului - o armata de salariate in uniformele lor vishinii, plictisite de shdere, se priveau suspect.
Respectivele doamne asteptau sa ne spuna ca spectacolul nu se tzine, mai ales ca una, fara vreo retzinere, a zis cu voce tare ca in zi de sarbatoare lumea se duce la chef, nu la teatru.
Casieritza privea absenta catre usa.

Cu o intarziere de cateva minute, am fost anuntzati sa urcam in sala de spectacol.

..invitatzie sa ne ocupam locurile , sa inchidem telefoanele mobil , pe fondul muzical al anotimpurilor.

In fatza, s-au ashezat cei trei tineri haioshi.
( te puteai asheza oriunde).

Decor simplu, sugestiv- chilia, oglinda , ca martor mut al unei vietzi zbuciumate, o cruce, un giulgiu imens.

Istoria unei vietzi in cincizeci de minute, Artista contopind sapte roluri intr-unul singur- lady Capulleti, doica, sotzul, Julieta, Tybalt, Romeo, barbatul doicii, intr-un registru, in care s-au succedat trairi dintre cele mai diverse- inocentza, tristetze”dupa ce taci multa vreme, limba nu te mai asculta”, revolta ”maritishul cu un barbat batran este un mormant rece”, grosolanie, brutalitate, candoare, sfashiere sufleteasca, urlet, zbucium, resemnare” rugaciunea tzi-o potzi scrie numai pentru tine”..

Si-a facut rolul, cu arta, pasiune si respect pentru publicul care ocupa cam o zecime din sala.

Dupa aplauzele, pe care eu, cel putin , i le-am daruit din tot sufletul, a fugit pe o usa laterala.

Afara, uitandu-ma la multimea de oameni, din fata oului urias expus in fatza primariei sau la tinerii veseli de pe terase, m-am intrebat cu tristetze cat ii mai pasa lumii de Shakespeare, de teatru , de artishti.

15 comentarii:

  1. Si totusi, Artista aceea, care a reusit sa traiasca sapte identitati pe scena, a meritat toate aplauzele, a dovedit ca Shakespeare traieste.
    Sunt sigura ca vom mai auzi de numele si talentul Luminitzei Borta.
    Ma bucur mult ca ti-ai ales acest frumos dar, al vizionarii unei opere de teatru, in varianta moderna.
    Mi-ai redesteptat pofta de a merge la teatru, sper s-o implinesc cat mai curand!

    RăspundețiȘtergere
  2. Pescarus!
    Daca am trai intr-o lume de idei, artistii ar fi cele mai fericite fiinte; sunt oameni si au nevoi , ca noi, toti.
    Eu am inteles aseara doua drame- una a lui lady Capuletti si cealalta a artistei care a trebuit sa joace pentru nici o zecime din locurile salii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mie imi pasa!!!
    Eu sunt un mare admirator Shakespeare. Intotdeauna am fost. Din pacate nu m-am mai dus la teatru dintr-un incident de interpretare Shakespeare... de fapt pentru conservatorismul viziunii mele despre Shakespeare. Dar mi-a trecut. Am invatat sa fiu mai toleranta... mai ales cu domeniile artistice e din ce in ce mai important sa ai o atitudine de acceptare la nou si abordari atipice.

    Ea te asigur ca a trait rolul complet indiferent de prezenta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Manon!
    Da! a trait rolul complet!
    Ceea ce ma indurereaza este drama artistului, este mult prea putzin rasplatit pentru munca lui, intr-o societate de consum.

    RăspundețiȘtergere
  5. anamariadeleanu24 aprilie 2009, 17:30

    Gina, iti amintesti, cu siguranta o replica din Hamet: 'icre negre pentru norodul de rand'
    .....
    ------------

    un sfarsit de saptamana placut!

    RăspundețiȘtergere
  6. Anamaria1
    ne hranim sufletele!
    Zile frumoase si tzie!

    RăspundețiȘtergere
  7. Mda,am trait astfel de momente in care penibilul, era la mine in ograda,nu la cel de pe scena ce-si juca rolul de parca sala era plina. Ma simteam tare stigherit de parca eu eram actorul si ei spectatorii.
    Admir faptul ca reusesti sa-ti impuni de a revedea astfel de piese si cred ca-mi este un pic rusine pentru ca eu nu reusesc s-o mai fac de mult.
    Un sfarsit de saptamana placut!

    RăspundețiȘtergere
  8. Din păcate frumosul nu e suficient apreciat. Tot mai puţini trec uşa sălii teatrului.

    RăspundețiȘtergere
  9. Viatza insashi pare un teatru;poate ca asta ne tzine departe de arta- cenushiul cotidianului.

    RăspundețiȘtergere
  10. Draga Gina,e foarte trist ce se intampla cu noi.Oamenii sunt deja indobitociti si nici macar de-ar fi pe gratis,nu s-ar inghesui la un anume gen de spectacol.
    Dar cand e vorba sa dea bani pe bilet,nici atat! :(
    Ce-o fi fost in sufletului artistei,cate lacrimi...

    Iti doresc un weekend placut!
    Gabi.

    RăspundețiȘtergere
  11. Gabi!
    Sa fi devenit omul atat de inchis in sine, incat sa nu-l mai intereseze frumosul?
    Parca este greu de acceptat..si totushi, asha cum observi, se intampla..
    Zile frumoase iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  12. Am fost la avanpremiera si mi-a placut enorm. Eu abia acum am descoperit cum sa comentez, am mai incercat, dar n-am reusit :(

    RăspundețiȘtergere
  13. Oana, pierdusem data postarii.
    Mi-a placut mult spectacolul .Si artista in mod special. Am fost trista pentru intamplare. Pentru ca a fost o intamplare.
    Itzi multzumesc pentru vizita. Odata ai spus ca noi trebuie sa stam de vorba.
    Locuim in acelashi orash si totushi...

    RăspundețiȘtergere
  14. Da, ar trebui sa stam de vorba, inca mai spun asta in gandul meu. Din pacate eu nu prea am locuit in oras in ultimul timp, am fost intre orase, dar pana pe 17 iune sunt acasa. Oricand cu placere, timp am o luna :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Pai atunci, hai sa stabilim o zi si o ora; spune tu, pentru ca eu stau in orash pana joi diminetza, apoi revin duminica seara!
    Ashtept un semnal!!!

    RăspundețiȘtergere