sâmbătă, 3 octombrie 2009

brumarel











S-a trezit tzafnoasa. O intzepase un junghi. Intr-o coasta.Shalul vechi ii scapa de pe umeri. Nici pantofii cu bumbi de castane nu-i mai plac. S-au demodat.Fusta? Prea multe culori.Cam scurta. Nu se cade. Este o doamna. O arunca. Peste un mar pitic. Sarmanul..se scutura nedumerit. Abia atunci o zareshte.Cu bratze de crengi pe jumatate dezgolite. Canta? Sau i se pare? Bombane. Parca face vraji.Si vantul. Ce fraier!Ca un catzel somnoros. Merge in urma ei. Loveshte in treacat salcamii. Frunze galbene si roshii, alungate din ramuri, plutesc o clipa, ca niste pasari pribege. Laolalta .Dar solitare.
Se astern,obosite , in iarba umeda.
Cate una, increzatoare in razele shirete , intoarce obrazul plapand , primind mangaierea. Pentru o clipa.Isi prinde coditza in covorul pestritz , facandu-si loc langa surate. O cuprinde somnul .
Se lasa , in stropi greoi , seara.

Am vazut o alta toamna. Cu sufletul meu.
Imi place. Ii simt mofturile, ii intzeleg nedumeririle, ii urmaresc mishcarile. In acorduri spontane.
Navalnice . Sau potolite.
In mii de culori.
In stropi. In lacrimi.
In zbor de cocori.
Este atat de frumoasa in risipirea ei neretzinuta.

29 de comentarii:

  1. Veni toamna, ai? :)
    Saru' mana pentru cuvintele frumoase! M-am prins, in cele din urma... :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumoasa poveste despre toamna...Ce-ar fi sa incercam sa privim toamna neimpregnati de melancolia eminesciana a scrisorilor citite din roase plicuri, de tristetea bacoviana, de otimismul lui Toparceanu, de emotia lui Nichita Stanescu?Asa cum faci tu...sa ne imaginam ca e toamna pentru prima oara...Si vom vedea toamna prin ochii tai, singura si avand nevoie de caldura cuvintelor noastre...

    RăspundețiȘtergere
  3. Am vazut frunza galbena luata de vant,zburand usor si cazand.
    A cazut o frunza in calea mea si am luat-o...a vrut sa fie frunza mea.
    Noapte buna,Gina si duminica frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce frumos ai scris!Imi vine sa strig"e toamna"...

    RăspundețiȘtergere
  5. Nelinishtitu', am aflat printr-un shir de opriri- Oana mi-a dat un link, am vazut/citit/luat-aminte. Dupa o zi, s-au acordat premii.
    Nu putea sa trec , fara sa-mi observ prietenii.
    Mult succes!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Maria, imi place toamna mea. Cu ploi risipite in lacrimi. Cu amestec de culori, cu shoapte si vaiete, zboruri si popasuri.
    Asha nestavilita.
    Ca o fiintza , mereu alta.

    O zi frumoasa itzi doresc!

    RăspundețiȘtergere
  7. Gabi, si eu adun frunze. Imi place tanguirea lor. Se vor culese.Si pastrate. Alaturi.
    O dimineatza linishtita itzi doresc!

    RăspundețiȘtergere
  8. Elite, ieri chiar am simtzit toamna. In toata nelinishtea ei.Frumoasa.
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  9. Aşa-i că e frumoasa toamna aceasta? Aşa-i că într-o frunză galbenă sau ruginie se regăsesc şi emoţia primei zile de şcoala, şi începutul anului următor de liceu sau facultate cu acele regăsiri, şi ploile reci şi vântul care te face să-ţi aminteşti că există căldura unei pături calde şi moi ?
    Şi nu-i aşa că ...uite aşa, cu ele toate alte toamne amestecate, toamna aceasta pare altfel? Eu îndrăznesc să scriu şi cuvântul linişte...poate pentru că eu am simţit "chiar toamna" un pic mai devreme decât tine... :-)

    RăspundețiȘtergere
  10. Anna, da, nu shtiu cum se face, dar toamna este altfel. Cred ca da, ai dreptate,in ea legam multe inceputuri- shcoala/facultatea/copiii cu toate ale lor, .Si vantul. Si ploaia. Si culoarea. Si muzica ei speciala.
    Si linishtea.
    O toamna cuminte itzi dpresc! Chiar de-ar inflori, nebuni, salcamii..( anul trecut, in octombrie, in poarta casutzei de la tzara, un salcam ishi atarnase ciorchini , la urechi)

    RăspundețiȘtergere
  11. Maria, toamna mea imi apartzine- o shtiu de mica. Atunci avea cozi impletite. Si ghiozdan . Prins in curelushe. Apoi a deprins' aere de domnishoara'. Cu parfum de mere coapte. Este nestatornica,cand blanda, ca o ploaie de frunze, cand jucausha. Trista, bogata si saraca.
    In toate culorile. Pe toate glasurile.

    RăspundețiȘtergere
  12. Multumesc pentru Brumarel, ma simt mai bine dupa ce l-am gustat.

    RăspundețiȘtergere
  13. A venit toamna? Prins cu alte treburi, nici nu observasem! Probabil, de asta, cand am fost la tara, treceau taranii cu carele pline de porumb, tot de asta, mustul fierbe in butoaie iar sotia mea aranjaza frumos gogosarul in borcane, ornandu-le frumos cu rondele de morcov si nu mai stiu ce (in tot cazul, arata super!). Tot din acelasi motiv padurea, incet, incet isi pierde frunzele ce devin aramie. Da dom'le, e toamna! Toamna cu dovleci copti, cu tot felul de muraturi puse la pastrare pentru iarna, toamna cu pastrama si cu must, cu gutui aromate puse in fereastra casei de la tara si in fine, toamna cu ploi mocanesti, cu guturai, frectii si vin fiert cu scortisoara.
    O duminica minunata Gina!

    http://www.neacostache.com/2009/10/04/o-viata-impreuna-cap-xxv/

    RăspundețiȘtergere
  14. Ce postare excelenta, Gina!!!!
    Toamna e anotimpul meu de suflet, poate si pentru ca m-am nascut in septembrie, habar n-am!

    RăspundețiȘtergere
  15. ...'Am vazut o alta toamna. Cu sufletul meu. Imi place. '....

    ----
    mai mult decit atat c e as putea s' adaug
    sa o pastrezi ! :)

    RăspundețiȘtergere
  16. Frumos. Toamna şi-a intrat în drepturi şi personificarea acesteia prinde bine.

    RăspundețiȘtergere
  17. Mircea, daca asha stau lucrurile,ma bucur ca am anuntzat venirea brumarelului.

    RăspundețiȘtergere
  18. Nea Costache( sper sa nu te superi, dar voi renuntza la prima parte a modului de adresare), chiar a venit brumarelul.
    Cum bine observi, e toamna in toata regula. O toamna frumoasa. Pe mine ma bucura.
    Cu vin fiert.
    Si scortzishoara.
    Fara celelalte!

    RăspundețiȘtergere
  19. Orianda, multzumesc!
    Uite eu nu m-am nascut toamna, dar o iubesc cu toate ale ei!
    Sa ne bucuram impreuna!

    RăspundețiȘtergere
  20. Anamaria, eu pastrez toamna in suflet. Este un fel de stare speciala. Eu si ea ne completam.
    O zi frumoasa itzi doresc!

    RăspundețiȘtergere
  21. Frumoasa toamna vede sufletul tau! :)

    RăspundețiȘtergere
  22. cand iti citesc postarile cu si despre Doamna Toamna, ma simt ca un copil ascultand povesti.
    seara, in pijamale, sub patura, ascult o voce blanda si de afara ploaia. sau vantul.:-)
    foarte frumos, multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  23. Ruxi, este atat de frumoasa imaginea pe care o ai despre gandurile mele. Multzumesc frumos!
    Mi-ar placea sa am in jur cateva perechi de ochishori urmarindu-ma!!O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  24. Frumoasa, tanara si inocenta Toamna ta, draga Gina, dar cu siguranta va imbatrani si va deveni Iarna. Iti urez sa ai destule haine groase in garderoba, multe lemne uscate in magazie si un partener langa tine cu care sa "te uiti cum ninge Decembre". Apoi sa ne scrii despre distinsa si inteleapta Undrea .
    Noapte buna si un inceput placut de saptamana.
    PS: Iti scriu din contul asta pentru ca la celalalt am blocat din greseala optiunea de a-ti scrie comentarii. Va trebui sa ma mai invartesc pe aici pana sa reusesc sa repar greseala.

    RăspundețiȘtergere
  25. Fortuna, eu pastrez toamna in suflet!
    Nu-mi displace iarna, dar , adesea, albul ei este inshelator.
    Toamna se alinta in atatea culori, parfumuri si sunete, ca nu poate mintzi.
    Este o veshnica poveste. De asta o iubesc!
    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  26. Ieri, pe Trivale se asternea covor de frunze galbene. Le-ai vazut deja in articolul pe care l-am publicat la Turisticus. Era foarte frumos sa vezi cum "ninge" cu frunze uscate.

    RăspundețiȘtergere
  27. Stimate concitadin, le-am vazut si la fatza locului. Imi place sa ma plimb in Trivale. O fac, ori de cate ori, reushesc sa fur ceva timp.
    Ieri era ,intr-adevar, superb. Am facut si poze.
    Lectura placuta, la " De ce iubim femeile", cu toate ca Mircea Cartarescu exceleaza cu alte cartzi.
    As fi oferit, daca as fi avut ocazia, " Nostalgia'. Sau " Orbitor'.
    Zile frumoase de toamna itzi doresc!

    RăspundețiȘtergere