luni, 30 noiembrie 2009

dus-intors

La ora asta , gara este aproape pustie.Foarte curata.Peste noapte, matura si-a facut constiincios datoria. Ploaia a sters, rabdatoare, dalele ciobite. Stralucesc vesele in dimineata trezita cu noaptea in cap, de raze buclucase.Cativa porumbei sar nepasatori printre sine. Atunci l-am vazut.Se leagana. In ritm saltaret. Castile sunt infipte peste parul uns din belsug cu gel. Scuipa , in viteza, coji de seminte. Ea are fusta alba. Transparenta. Plisata.Tivul se prelinge peste dalele umede. Fas violet. Pana in talie. Par negru , strans in coada. Scoate din geanta- sacosa un servetel. Aplecata, aproape in genunchi, curata pantofii lui albi. Calm. Bland. Ca si cum i-ar sterge obrazul stropit.El continua sa se miste in ritmul propriu..Un pas la dreapta lor – un cos de gunoi. Ea nu-l vede. Sau nu vrea. Arunca servetelul. Se plimba nervosi. Au sosit prea devreme. El fumeaza. Arunca chistocul. Cat acolo. Ea mananca pufuleti. Arunca punguta. Langa servetelul murdar. Soseste trenul. El urca, in graba. Ea il urmeaza. Gara isi mangaie dalele. Si obrazul. Cu pete albe.Unii oameni mari ne cer sa votam in numele bunului- simt. Inalt. Bine facut. Par grizonat. Deschide geanta incapatoare si rastoarna, in viteza, pe scaunele libere, cate o gramajoara- o lanterna, o trusa de 3 pixuri, un breloc, servetele umede, un portmoneu mare, unul mic, un lacat, doua brichete. Pe invelitori , preturi- 2, 9, 4, 7,3 roni .Studentele din dreapta mea se distreaza. El nu. Tace. Asteapta. Trenul se pregateste de plecare. Nimeni nu s-a aratat interesat de mica taraba mobila. Aproape gol, trenul porneste.

10 comentarii:

  1. servus...
    am intilnit si eu astfel de... vinzatori sau cersetori... ambulanti. nu ma mai impresioneaza dupa ce, in alta tara fiind, am vazut cersetorii imbracati in costume curate, calcate, ingrijiti, barbieriti si chiar in genunchi fiind, in strada, intindeau mina demni...
    toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  2. Pana la urma, ce ne mai mira?
    Oamenii actioneaza cum gasesc de cuviinta.
    O seara buna!

    RăspundețiȘtergere
  3. fortunanoua.wordpress.com1 decembrie 2009, 00:05

    Eroare, Gina draga, oamenii nu actioneaza intotdeauna cum gasesc de cuviinta, in cazul descris de tine actioneaza in virtutea inertiei nu a bunei cuviinte !!!
    O noapte usoara !

    RăspundețiȘtergere
  4. Ma refeream la micul negustoras, draga Fortunanoua!
    Pai , in primul caz, cum sa reactioneze decat in felul in care poate el sa sfideze orice regula de bun- simt?
    N-am vorbit despre ten, ca nu fiu inteleasa, cumva, gresit.
    Sarbatoare fericita iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  5. "Se plimba nervosi. Au sosit prea devreme. El fumeaza. Arunca chistocul. Cat acolo. Ea mananca pufuleti. Arunca punguta. Langa servetelul murdar. Soseste trenul. El urca, in graba. Ea il urmeaza" - o imagine clasică, din păcate... Dacă vom reuşi să scăpăm de ea va fi bine... Sunt sceptic...

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu sper ca data viitoare sa vad alti calatori.
    Mai putin nervosi.
    Mai civilizati.
    O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  7. De vreo zece ani, pe traseul Craiova-Tg-Jiu o asemenea comercianta, tanara, destul de draguta, acum casatorita, surdomuta, trece prin fiecare compartiment, lasa cateva pixuri, sosete, portofele sau alte maruntisuri pe scaun si apoi pleaca mai departe, la altii. Se reintoarce mai tarziu, recuperandu-si lucrusoarele nevandute sau incasand banii pentru care le vinde. Face toata treaba asta cu demnitate, castigandu-si si ea painea!

    La multi ani Romania, la multi ani Romani!

    RăspundețiȘtergere
  8. Da, Nea Costache!
    Este un mod cinstit de a castiga o paine. Nu prea dulce.
    Parca mi-as fi dorit ca astazi sa nu ma fi aflat in situatia de a vorbi despre asta. As fi preferat o situatie mai placuta!
    Multumeac de urari!

    RăspundețiȘtergere
  9. In putinele mele calatorii cu trenul din ultima vreme am intalnit ca si tine acest fenomen.Nu-l condamn.M-a impresionat tacerea dureroasa cu care isi luau obiectele inapoi...Si ei sunt Romania....

    RăspundețiȘtergere
  10. Asa este , Elite. Da, o tacere dureroasa! Acelasi ritual , pentru fiecare tren. Care vine si pleaca.
    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere