luni, 7 decembrie 2009

alegorii

Imi venise in minte un basm. Cu intreaga tehnica a constructiei lui epice. Basmul ii adoarme pe micuti. Ii tine treji pe adulti . Oriunde. Oricum. In basme, eroii isi masoara fortele. In sabii. In gloante( mai nou). In vorbe. Grele. Cand eroii obosesc, intervin ajutoarele. Elemente recuperatoare-corbi, vrajitoare, zane, licori. Nu incap doua sabii intr-o teaca. Un singur castigator. Dupa victorie , apare oferta- jumatate din imparatie, dregatorii, nunta. 3 zile si 3 nopti. Odata cu basmul, mi-am amintit o intamplare. Am mai spus-o. Cred in morala ei. Era in iulie 2005.
Iubitoare cum sunt de excursii, ma aflam intr-un autocar , impreuna cu alte 36 de persoane. Soferii, ambii tineri, cravata, camasa apretata, maneca scurta . Ochelari de firma ,asortati.Conduc bine. Atent. Cu pricepere.Fara crispare. Masina alearga nestingherita pe panglica neagra, neteda ca-n palma , strajuita de pereti albi, inalti de sarma. Peisajul nemtesc verde, ordonat se asterne de o parte si de alta a drumului. Kilometri intregi de paduri unduioase, separate geometric , din loc in loc, de drumuri inguste, perfecte. Apoi, dintr-odata apar felii uriase de ogoare, lucrate ireprosabil -porumb, cartofi, sparanghel, vita-de - vie, prinsa pe sarma, parcele multicolore de flori.
Un rausor mangaie discret asezarile ordonate ca niste soldatei- case albe cu acoperisuri gri, semete. Gratioase in simplitatea lor calculata.
Incepe sa ploua marunt. Picaturile plescaie, lovind geamul masinii. Apoi , din ce in ce mai des, mai rapid. Privesc padurea nesfarsita. Brusc, autocarul se opreste. In dreapta padure. In stanga -la fel. Cuvantul pana se transmite ca intr-un telefon fara fir pana la ultimul excursionist. Ma uit la ceas.15, 49. Cei doi soferi isi pun impermeabilele , iau o ladita cu scule si coboara. Li se adauga si conducatorul grupului.
Se inteteste ploaia. Tunete si fulgere puternice spinteca amenintator cerul. Se aud lovituri dinspre capota masinii. Tot mai dese. Tot mai puternice. Cum persoanele din autocar sunt, in majoritate ,femei, incep discutiile. Cele mai multe sunt revoltate . Au trecut deja 40 de minute si autocarul sta. Pe dreapta.
Cei doi soferi, care cu o ora inainte pareau niste domni, devin, brusc, agresivi.Lovesc, pe rand, cu ciocanele , in locul unde presupun ca ar fi buba . Motorul tace. Noi asteptam. Se asterne , ca o balta , linistea. Vom dormi aici? In autocar? Pe o autostrada, in mijlocul unei paduri, departe de granita cu Franta?
Cineva ii cere domnului B. sa sune undeva- la un service nemtesc ori in tara, la agentie.
Cu o umbrela de imprumut, sfidand ploaia aspra ,B merge la primul telefon de pe autostrada si solicita ajutorul unei firme specializate in reparatii auto.
Peste vreo 15 minute isi face aparitia un echipaj de politie , care constata ca exista o problema tehnica , la un autocar romanesc , plin cu excursionisti, ce se deplaseaza spre Franta. Ni se promite ca va veni o echipa de mecanici.
Ploua din ce in ce mai tare. Se lasa o pacla deasa peste padure . Plictisite de asteptare, doamnele emit tot felul de teorii, care mai de care mai bizara.
O masina albastra opreste in fata autocarului. Coboara doi tineri, imbracati in salopete. Impecabile. Unul poarta o gentuta. Ca de medic. Nimeni nu a inteles cum, in mai putin de 10 minute, fara zgomot, fara lovituri de ciocan, fara clesti, au pornit motorul. Cu calm. Si maniera. Treaba nemteasca.
S-a oprit ploaia. Pornim. Ne asteapta Parisul.
p.s. e o vorba- nimic pe lume nu este intamplator!!

10 comentarii:

  1. Da, am mai citit-o. E vorba de civilizatie aici.

    RăspundețiȘtergere
  2. N-o fi intamplator nici rezultatul alegerilor...

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, civilizatie!
    Toti ne-o dorim! Nu putem trai in afara ei.

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, Anielle. Chiar nimic nu este intamplator!

    RăspundețiȘtergere
  5. Tie nu ti se pare ca cineva vrea neaparat sa ne tina subevoluati ca pe niste animale?Eu am aceasta senzatie,acum.Daca puterea multimii o face atunci cum de cei mai inteligenti din natie nu reusesc sa ne scoata la lumina,la civilizatie?
    Simplu:fiindca nu se vrea,fiindca exista ei si noi si ei au alt statut-unul preferential. :(

    Elisa

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu am multe dileme, Elisa. Pentru ca nu gasesc raspunsuri, de multe ori ma retrag in viata mea. In toate ale mele.
    Bunaoara aici, cu voi!
    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  7. fortunanoua.wordpress.com7 decembrie 2009 la 22:31

    Gina draga, parca-i prea mult consens aici, in incertitudine.
    Mie nu mi se pare straniu ca soferii aceia nu au reusit sa porneasca autocarul, mai mult ca sigur nici niste soferi nemti n-ar fi reusit, meseria de sofer e diferita de cea de mecanic pretutindeni.Poate ca soferii nemti ar fi sunat direct la firma de interventie, nu ar fi incercat sa iasa singuri din impas, sa riste sa se enerveze...
    Incerc sa analizez mereu cauza diferentelor dintre lumea civilizata si lumea noastra. Sunt mereu indulgenta cu noi, gresesc oare?

    RăspundețiȘtergere
  8. Fortunanoua, sigur , intre cele doua meserii este diferenta. Neamtul - sofer asa ar fi procedat- ar fi cerut ajutorul unei firme specializate.
    Soferul roman crede ca poate rezolva orice problema.
    Atitudinea se poate extinde- prea multi de-ai nostri cred ca se pot pricepe la toate.
    Aici este problema, cred. Ce faci , sa faci bine.
    Sa faci ce stii.
    O noapte buna sa ai !

    RăspundețiȘtergere
  9. fortunanoua.wordpress.com8 decembrie 2009 la 04:32

    Dar daca soferii n-ar fi incercat sa urneasca masina, nu ziceau calatorii ca soferii astia nu-s buni decat sa conduca?
    Eu cred ca s-ar fi uitat mai urat la ei calatorii daca nu se straduiau cat de cat...
    Problema e ca nu reusim sa ne schimbam mentalitatea in ritm cu tehnica. Paradoxal, mentalitatea sociala evolueaza mai greoi decat evolueaza tehnica, asta in tara noastra, nu pretutindeni .
    O zi reusita sa ai !!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Fortunanoua, nu te contrazic!
    Asta este mentalitatea colectiva. Adica,daca ti s-a incredintat o functie/misiune etc..., vrand , nevrand trebuie sa fii bun la toate. Ceea ce nu este corect.
    Cred ca ne-ar fi mult mai bine , daca fiecare ar face foarte bine ceva.

    O zi buna!

    RăspundețiȘtergere