joi, 16 septembrie 2010

doar gând

In dimineața asta aș vrea să fiu vrăjitoare.
O vrăjitoare cuminte.
Sa insăilez, pe un portativ gureș, vorbele porumbeilor adunați la fereastră, în așteptarea micului dejun.
Să presar apoi , peste tot , mireasma verdelui, proaspăt încă, a bănuților mesteacănului, rotindu-și tăcut privirea limpede peste blocurile din jur..
Sunt atât de blânzi in adierea vântului!
Se alintă sub atingerea frivolă a razelor răzlețe!
În dans aiurit de brațe cu degete lungi, frunzele clipocesc, zbenguindu-se copilărește.
De ce ar fi triste?
Sau , cine stie?
Din conurile bradului aș face un șirag.
De mărgele.
Pentru toate drumurile. Care vin.
Sau care pleacă.
.. nu sunt vrăjitoare.
Sunt .
Ce suntem?

20 de comentarii:

  1. una dintre "intrebarile ALEA" SIMPLE:)
    "cine suntem, de unde venim, spre ce mergem"...
    atitea raspunsuri ca pot zice gindindu-ma ;)
    habar n-am
    dar... nu zic:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Suntem ceea ce se află în interiorul nostru, de fiecare dată...

    RăspundețiȘtergere
  3. De regula raspunsurile se afla in fata noastra... Am invatat asta in timp

    RăspundețiȘtergere
  4. CELLA,

    Poate tocmai pentru că lucrurile simple sunt cele mai complicate.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cris,

    Și, de fiecare dată, suntem altfel..

    RăspundețiȘtergere
  6. Iulia,

    Să existe oare o regulă valabilă pentru aflarea a ceea ce se află în fața noastră?
    Sau intuim doar?

    RăspundețiȘtergere
  7. Ba chiar esti o mica vrajitoare... a cuvintelor... si inca una foarte buna :)

    RăspundețiȘtergere
  8. [...] Sunt o cireaşă,
    pururi mireasă
    mă cert cu o caisă.

    ................

    Sunt doar pământ.
    Dar cine sunt?
    Azi mă ascund.

    Asta scriam ieri, pe blogul meu. E un răspuns la întrebarea ta. :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Suntem ceea ce gandim... spunea un mare filozof.
    Suntem ce simtim... eu una, sunt o femeie copilaroasa, dar nu pisicoasa.
    Suntem ceea ce traim, veselie sau tristete!

    Ganduri alese si imbratisari cu pofta de viata!

    RăspundețiȘtergere
  10. Sunt de acord cu Cati! Esti o vrajitoare a cuvintelor! Nu-mi iese din minte frumoasa comparatie dintre santal si mana placut inmanusata...catifeaua aromei in cateva cuvinte bine alese!
    Dar si Cristian are dreptate, suntem ceea ce se afla in interiorul nostru. Te simti vrajitoare (buna)? Inseamna ca esti! :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Adele,

    Da, jumătate joc, jumătate filozofie tristă.Cred că este o definiție care acoperă mult din ceea ce suntem.
    O seară bună!!

    RăspundețiȘtergere
  12. DoarEu,

    Recunosc,noi , femeile avem multe în comun cu felinele. Când suntem alintate.
    p.s fără gheruțe.

    RăspundețiȘtergere
  13. Mirela,

    Aș vrea să fiu, din când în când, vrăjitoare. Cu puteri miraculoase.
    Aș face lumea mai bună. Și zilele mai limpezi!

    RăspundețiȘtergere
  14. Suntem proiecţia propriilor noastre fantasme pe fundalul clipelor care nu se opresc.

    tibi

    RăspundețiȘtergere
  15. N-ar fi prea simplu, Tibi?
    Cum rămâne cu realitatea în mijlocul căreia existăm?
    Întreb și eu..

    RăspundețiȘtergere
  16. Azi am fost...3 in 1;)...dimineata doamna,la amiaza mama,iar dupa-amiaza tarancuta...si toate am fost eu.

    RăspundețiȘtergere
  17. Avem realităţi paralele.
    Nu reuşim să coagulăm un proiect comun.

    "Caruselul" e static; impresia de mişcare cu toate senzaţiile sale, este falsă; de fapt, stagnăm.

    RăspundețiȘtergere
  18. Amgi,
    Ador ” formația ” asta, cu accent la mijloc!!

    RăspundețiȘtergere
  19. Anonim,

    Asta cred și eu-un carusel care scârțâie din toate încheieturile..

    RăspundețiȘtergere