miercuri, 5 ianuarie 2011

(ne)condiționat

 ” încetează a  crede că înțelepciunea constă în resemnare.”Andre Gide

Au fost petreceri în stradă, lumea s-a deghizat, au pocnit amenințător petarde, s-au trimis în eter artificii, a străbătut  Moș Crăciun lumea de la un capăt la altul, în caleașcă, până au obosit bieții reni, s-au vândut/cumpărat brazi, de toate formele și categoriile,  în rate sau cu bani –gheață, ce emoții am avut până l-am văzut împodobit, au șuierat ambulanțele ,  transportându-i pe îmbuibați la tratament , s-a transmis revelionul din Cetatea metaforelor garnisite cu   viței  umpluți cu portocale,  am trimis/primit mesaje, m-am întristat citind  semeseuri  luate de-a gata   de pe  la diverse firme de telefonie- ne-am robotizat de tot- lumea s-a înghesuit la munte, la mare, la plajă, la schi, a curs , în valuri , șampanie, Doamne, ce noapte lungă..
Cu toate astea, n-am simțit că începe ceva, alt an.
De ieri este altfel.
.Nu, nu are legătură cu eclipsa, dar dacă?? poți să știi, dacă tocmai ea o fi descătușat toate relele ținute bine în cutiuța Pandorei?
S-a pus pe masa mare, din centrul neamului, tot ce poate fi mai rău,  s-au îngrămădit toți, cu de toate.
Care interes național?
Care viitor?
Cine pe cine (mai) înțelege?
Legi?cine și cum  le face? Cine le respectă?
Cine îl mai reprezintă pe românul care se mai vrea ROMÂN?//
Mă întorc la DOMNUL NEAGU DJUVARA!
Să- i dea Dumnezeu ani mulți !
Că împarte cu noi, înțelept,  din tot ce are bun, frumos, moral, românesc!//
p.s. nu renunțați la citire. MERITĂ!!

Apărut în Dilema veche, nr. 91, 14 octombrie 2005)
*Dispariţia lui ...escu
Magdalena Boiangiu: Cînd v-aţi reîntors în ţară, aţi spus în cîteva interviuri că sînteţi foarte mirat de felul în care arată România, că românii sînt foarte diferiţi faţă de poporul pe care l-aţi lăsat în urmă. Acum, la aproape 15 ani de la această afirmaţie, vi se pare că lucrurile s-au îmbunătăţit?
Neagu Djuvara: Schimbările pe care le-am perceput după o absenţă de 47 de ani au rămas. Cei 45 de ani de comunism au schimbat profilul etnic al românilor. Cînd am plecat nu eram un copil, aveam 28 de ani, eram un om matur. Am trăit foarte mult la ţară, vara mi-o petreceam la ţară, iar prin Bucureşti treceam destul de rar. Toţi - eu şi prietenii mei - proveneam din familii sărăcite, care suferiseră din cauza marii exproprieri, nu aveam moşii sau conace. Profilul adevărat al românului era al celui de la ţară. Din păcate însă, am găsit un alt tip de român.
Eu cred că cel puţin jumătate din burghezia română a dispărut şi pot să vă demonstrez acest lucru cu cifre. Ţin minte că jumătate din camarazii mei din şcoala primară, din liceu sau din serviciul militar erau "escu" - Ionescu, Popescu, Georgescu etc. Acesta era sistemul de a găsi patronime pentru burghezia născîndă din veacul al XIX-lea. Numele puteau proveni şi din denumirile de localităţi. Văcărescu, de exemplu, nu era fiul unui văcar, ci era boierul din satul Văcăreşti. Erau însă şi multe porecle. Mai toate numele familiilor boiereşti vin din porecle - Movilă, Sturdza, Stîrcea.
După '89, timp de 6 ani, am fost profesor asociat la Universitatea din Bucureşti, la două facultăţi - Istorie şi Ştiinţe Politice - şi am păstrat numele celor 500 de studenţi pe care i-am avut. Ei bine, din toţi aceşti elevi, doar 8% erau "escu". Mi-aş dori sincer să am un doctorand dispus să se distreze cu Internetul şi să caute pe unde ne sînt Ioneştii şi Popeştii. Sînt convins că, numeric, sunt mai mulţi în Australia sau America, decît în România.
 Simona Sora: Credeţi că este un semn al schimbării " fibrei" românului?
 Neagu Djuvara: Cred că până şi Occidentul s-a schimbat în 60, 70 de ani. La noi însă, schimbarea a fost mult mai brutală şi mai adâncă. Noi ne-am occidentalizat abia de la 1800 încolo. Am făcut un salt extrem de rapid!
 
* Rasa albă vrea să moară//
 Alex. Leo Şerban: Cred că există şi o parte invizibilă a iceberg-ului. Pe vremea aceea totuşi, oamenii mai săraci nu stăteau toată ziua, bună ziua pe Calea Victoriei. Ceea ce se vedea, inclusiv în fotografii, era o anumită parte a societăţii, crema societăţii. Acum lucrurile par a se fi răsturnat.
 Neagu Djuvara: Bucureştiul era populat de fel de fel de oameni dintre care o mare parte a dispărut în închisori, mulţi au emigat etc. Şi pentru că am ajuns la capitolul emigrare, trebuie să vă spun că marea mea îngrijorare pentru viitor este lipsa de încredere a noilor generaţii în soarta acestei ţări. Din sondajele care se fac în rândul liceenilor, reiese faptul că mai mult de 45% din tinerii de 14-15 ani nu vor altceva decât să emigreze în SUA sau în Occident! Este îngrijorător! Din păcate, ei îşi închipuie că în aceste ţări umblă câinii cu covrigi în coadă. Ţara noastră se caracterizează printr-un soi de descurajare a celor care pot să facă ceva şi o fac, dar nu pentru ţară, ci pentru ei înşişi. Imediat după 1945, am fost rugat de un prieten, care nu ştia să conducă, să îl ajut să ajungă la Paris cu maşina. Traseul nostru a fost Suedia, Danemarca, Germania şi, destinaţia, Franţa. Nu pot să vă descriu cum arătau oraşele nemţeşti în vara anului '45. A fost ceva halucinant! În Hamburg, de pildă, aproape nici o casă nu mai era în picioare. Nu vedeai decît dărîmături şi, din loc în loc, cîte o uşă, iar în praful şi zgura de pe străzi, numai femei în doliu şi bărbaţi fără picioare sau fără mîini. Acest popor, nenorocit atunci, a devenit una dintre marile puteri economice ale lumii. Nu au emigrat, nu au spus "Nu ne vindem ţara", ba dimpotrivă, au vîndut-o, au aşteptat capital american şi, în cîţiva ani, au ajuns să-i ajute ei pe americani.
 Simona Sora: Nu credeţi că această descurajare este totuşi motivată? Tinerii, de exemplu, dacă nu sînt sprijiniţi, se pierd! Preferă să emigreze!
 Neagu Djuvara: De ce nu luptă politic? De ce dezertează, de ce renunţă aşa uşor?
 Alex. Leo Şerban: Eu cred că este un fenomen răspîndit în toată lumea! Mai toate capitalele europene sînt pline de asiatici, de africani.
 Neagu Djuvara: Cauza nu este neapărat emigrarea, ci, mai degrabă, denatalitatea. Noi le avem pe amîndouă! Dacă cercetăm documentele, vom observa că, de ani de zile, morţii nu mai sînt înlocuiţi de nou-născuţi. Sîntem pe aceeaşi linie cu mai toate ţările europene, inclusiv cu Peninsula Iberică şi Rusia. Cred că rasa albă vrea să moară! De vreo sută de ani încoace, rasa albă se sinucide mai întîi prin războaie, mai apoi prin lipsa dorinţei de a se perpetua. Industriaşii din Franţa şi din alte ţări occidentale au chemat milioane de muncitori, pentru că erau mai ieftini. Dacă un francez nu vrea să strîngă gunoiul fără o anumită sumă, este mai simplu să chemi un senegalez care are, într-adevăr, nevoie de bani. Care a fost rezultatul? Acum patru ani s-a făcut o statistică în rîndul locuitorilor din judeţele din jurul Parisului - populaţie care însuma aproape 20 de milioane de locuitori - din care a rezultat că mai mult de 45% din copiii de şcoală primară proveneau din părinţi emigranţi. Părerea mea este că acest procent nu este foarte exact pentru că nimeni nu a ţinut cont de bunici, de exemplu! Nimeni nu s-a gîndit că un copil care s-a născut în 1990, de exemplu, poate că este nepotul unui emigrant de după 1945. În acest caz, procentul de 45% nu se justifică. După părerea mea, este vorba de 60%! Dacă mergi în zonele importante ale Parisului, observi uşor cu ochiul liber că peste jumătate din copiii care ies de la şcoală sînt coloraţi. În acest ritm, peste 100 de ani, Franţa va fi metisă! Franţa - modelul Europei de cînd s-a născut civilizaţia occidentală, locul în care s-a conturat legătura între germanici şi romani, în care au început feudalitatea, monarhia organizată, revoluţiile, republicile etc.!


Andrei Pleşu: Vorba lui Cioran, pe cînd era la Paris: "Sînt în metrou şi sînt singurul francez"!
 Neagu Djuvara: Eu am trăit acest lucru! Mi-am scurtat şederea în Africa pentru că mi s-a propus, în Franţa, un post de secretar general la Casa Românească, o instituţie creată de Alexandru Ghica şi de Cristina Sturdza, care nu avea pic de sânge românesc. Era armeancă după mamă şi nemţoaică după tată. Mi-am făcut o socoteală dacă puteam să trăiesc din modesta pensie pe care mi-am răscumpărat-o cu banii mei şi am acceptat. După ce am ajuns la Paris, mi s-a dat un apartament modest într-o casă veche dintr-o zonă la fel de modestă, la nord de Montmartre. Ca să ajung la metrou, staţia "Stalingrad", o adevărată pedeapsă pentru ochi, treceam pe lângă un cartier de negri africani. Eu eram singurul alb, între sute de oameni, şi nici măcar eu nu eram francez!


*Aristocraţii de la Casa Albă
 Magdalena Boiangiu: Problema cu aceşti africani este că ei susţin că sînt francezi! Acolo s-au născut, au cetăţenie franceză, au făcut şcoala şi armata în Franţa, deci sînt francezi!
 Marius Chivu: Nu credeţi că acest metisaj creează un nou criteriu de frumuseţe? Nu poate fi vorba şi de o reîmprospătare a speciei? Foarte multe cărţi demonstrează că dinamismul societăţii americane este dat tocmai de energia degajată de acest mare amalgam!
 Neagu Djuvara: Posibil, dar eu am să vă povestesc ceva care nu este spus, de obicei, în cărţile de istorie. Am prezentat acest lucru în teza mea de doctorat în care analizam profilul conducătorilor din marile ţări. În timp ce pregăteam această teză, studiam la Library of Congress, singura bibliotecă occidentală în care am găsit un departament întreg dedicat genealogiei. În sala de la intrare, se afla un panou imens pe care era prezentată genealogia lui George Washington, din care reieşea că el provenea din 12 semnatari ai Magnei Charta. Am făcut atunci o listă cu toţi preşedinţii, vice-preşedinţii, secretarii de stat din ultimii 100 de ani şi am descoperit un lucru formidabil! Toţi erau rude între ei - Adams tată şi fiu, Jefferson tată şi fiu etc. Este incredibil cum poporul are încredere să aleagă la conducerea statului persoane care provin din "father of the revolution"! Franklin Delano Roosevelt, căsătorit cu o Roosevelt, născută Roosevelt, a fost rudă cu 11 foşti preşedinţi ai Americii. Eu cred că în nici o ţară aristocratică din Europa nu s-a mai întâlnit o asemenea concentrare. Roosevelt a fost rudă cu o treime din predecesorii lui, timp de 200 de ani!
 Simona Sora: Ar fi posibil ca România să treacă, peste patru ani, printr-o schimbare majoră? Să se aleagă, de exemplu, la conducerea statului, o femeie?
 Neagu Djuvara: Nu cred, pentru că românii sînt misogini! Venind din Franţa, unde erau femei şi în Parlament, şi în Guvern, şi ajungând în România, am fost uimit să găsesc un semi-parlament format din 199 de bărbaţi şi o singură femeie!
 Andrei Pleşu: Am o întrebare colaterală! M-a frapat în tinereţe că, în verile cele mai călduroase, conu' Alecu Paleologu nu transpira! Constat că nici dvs. nu transpiraţi! Este vreun secret boieresc pe care noi nu îl cunoaştem? Ajung să cred că este o problemă ce ţine de educaţie!
Neagu Djuvara: Cu tot respectul, domnule Pleşu, tind să cred că relativa corpolenţă a domniei voastre nu vă avantajează foarte tare în acest sens! Dacă vă tot faceţi vînt, vă va fi din ce în ce mai cald! Odată scoase din funcţiune, ventilatorul sau instalaţia de aer condiţionat amplifică senzaţia de căldură!
Andrei Pleşu: Parcă aţi fi doctorul meu! Numai el îmi spune: "Normal că ai tensiune dacă eşti aşa de gras! Slăbeşte puţin şi după aceea am să te tratez!"
Neagu Djuvara: Şi eu am tensiune. M-a lovit brusc anul trecut, la 88 de ani, şi de atunci tot iau pastile. Dar pînă anul trecut nu am avut nici un fel de problemă. Am fost oameni zdraveni - mama mea a trăit până la 94 de ani. Înseamnă că mai am şi eu vreo 5 ani, dacă ar fi să mă iau după scriptură!
 N. red. în 2010: Dl Neagu Djuvara a fost primul invitat pe Divanul Dilemei vechi. Înregistrarea s-a făcut în august 2005, în sediul de atunci al redacţiei, fără aer condiţionat…







20 de comentarii:

  1. Se pare ca nu sunt singura care nu simte ca s-ar fi pasit vreo granita invizibila catre un nou an... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Inspirata postare, Gina. Frumos inceput, extraordinara continuare cu redarea acestui interviu. Boierul tot boier ramane.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu avem cum să nu facem un exerciţiu de sinceritate. Şi trebuie să spunem că anul acesta a început cu multă tristeţe pentru mulţi. La cei din România mă refer, nu ştiu alţii cum sunt, vorba lui Creangă. Oamenii de la noi s-au restrâns, au mai strâns cureaua, au încercat să încropească, s-au uitat spre cer şi s-au rugat să vină un an mai bun. Cam atât. Cu noroc, cu La mulţi ani, parcă a fost mult mai puţină... sărbătoare decât în alţi ani. Aşteptăm continuarea, cum se spune. Până atunci, din ce în ce mai mulţi aşteaptă cu teamă ziua de mâine... PS - am pus un semn către această postare şi la mine pe blog, nu ştiu dacă blogspotul primeşte trackbackurile... Gânduri bune, Gina!

    RăspundețiȘtergere
  4. Iulia,
    Semn de bucurie nu este, doar de trăire în același ritm, cumva, între aceleași întrebări.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cati,
    Si dacă adaugăm, cu mult respect: cultura,înțelepciunea, experiența, cunoașterea, aflăm portretul unui real Model!

    RăspundețiȘtergere
  6. Cris,
    Ajungem, cumva , la vorba- Dumnezeu îți dă , dar nu-ți pune și în traistă..vezi ce exemplu ne aduce Maestrul, vorbind de Germania..
    Cred că la noi s-a adunat mult prea multă ură! Și cam tot atât de mult dezinteres.
    Mă mai gândesc și la un proverb, pentru că, toată experiența noastră se cuprinde între niște limite concentrate în proverbe- fiecare își este propriul stăpân..prea mulți merg căutând către pământ..
    p.s. Nu mă pricep la chestiile de care îmi spui.

    RăspundețiȘtergere
  7. Nici de Craciun nu ma mai bucur, iar noaptea de Anul Nou e aproape o noapte obisnuita.
    O fi varsta de vina sau vremurile in care traim?
    Domnul Neagu Djuvara spune niste adevaruri dureroase despre noi.

    RăspundețiȘtergere
  8. SPLENDID !!!
    uite de ce nu mă trăgea pe mine aţa spre Paris
    oricum îl admiram şi îl voi admira mereu la fel ca şi pe Conu'Alecu

    am văzut zilele aste un interviu cu dl.Bălăceanu Stolnici şi m-am gîndit cu tristeţe, a cîta oară, că 'm-am născut' într-o epocă greşită

    şi că tare mi-e dor 'deacasă'

    şi eu cred că rasa albă se sinucide deliberat. pînă azi nu îndrăzneam să o zic pulic da' uite acum am unde să trimit pentru citat
    eu fiind prea mică să mă ia cineva în seamă cu ce şi cît zic

    un an liniştit dacă se poate
    nouă tuturor

    RăspundețiȘtergere
  9. Gabi,
    este o vorbă despre suspinul dureros al cocoșului, de mai multe ori, în zorii zilei.El vestește că din viața fiecărui om, fără ca el să știe, a mai trecut o noapte..

    RăspundețiȘtergere
  10. CELLA,
    Purtăm cu noi povara secolelor, în timp ce navigăm spre câte un vis..din nefericire, prea puține vise se materializează.
    Nu ne putem alege , nici epoca , nici locul nașterii, putem să sperăm doar într-o transmutație a clipelor în eternitate, trăind valoarea, nu cantitatea. ( așa cum speră vanitoșii).
    Să credem în bine!

    RăspundețiȘtergere
  11. 1) Se zice că Socrate a zis: „ Câte lucruri există de care eu nu am nevoie ! “
    Cine nu are nevoie de aer !?

    2) Pe o plajă fantastică peştele … totuşi … zvâcneşte … ca să scape de aer !

    3) Chiciură ca în această noapte nu prea o să vedem curând … până mâine la ora 10 … pozele cu catedrale de chiciură îndepărtează stenahoria !
    Luminează Doamne, acest popor , lasă-i cale neîngrădită spre bine !

    RăspundețiȘtergere
  12. @ GRIGORE ROTARU,
    Pot doar să aduc vorbele părintelui Cleopa, în sprijinului gândului meu de mulțumire-”Să fugim, deci, de grijile cele mincinoase ale acestui veac, ca să dobândim pacea inimii, care este mama tuturor faptelor bune”.

    RăspundețiȘtergere
  13. Imi place incisivitatea lui Neagu Djuvara, insa l-as vrea parca mai implicat in viata sociala si politica. Gandirea lui este mai mult decat utile pentru a mai aduce echilibru in mahalaua in care traim. Opiniile exprimate in acest interviu sunt geniale. Pacat ca nu prea si le expune mai des in public...

    RăspundețiȘtergere
  14. Dl. Djuvara stie multe si, mai important, n-are interdictii politice in declaratii; desi este liberal...
    Poate-l crede cineva ca avem nevoie de aristocrati veritabili, nu facaturi...
    Mi-a placut afirmatia ca SUA au avut presedinti inruditi...
    Pana la Obama, dar mai stii ?...

    RăspundețiȘtergere
  15. La mulţi ani cu bucurie! Un An Nou cât mai bun!

    Frumos mai zice dl. Neagu Djuvara. Un om excepţional! Am cumpărat azi de la ziare cartea "Un secol cu Neagu Djuvara" - apărută la adevărul. O carte minunată. Ce oameni...ce vremuri...

    RăspundețiȘtergere
  16. România era România cândva...tata (RIP) a făcut facultatea la București. Ar fi rămas acolo, dar s-a căsătorit la Cluj. Nu pot uita poveștile lui despre spectacolele de operă, teatru, concertele de la Ateneu. Erau studenți săraci, dar toți aveau cel puțin o ”placă” cu Enescu, Lipatti. Îl adora pe Grigorescu și păstrez și astăzi albumele primite de la tata, de ziua mea. Admira cultura universală, dar m-a învățat să-i iubesc deopotrivă pe Blaga și pe Eminescu! La mare era CURAT și frumos, nu zbierau radiourile pe plajă și nu era iz de manea. Era ALTFEL, Gina, era țara mea, țara noastră. Comuniștii au distrus mult și am impresia că tot ei, deghizați în revoluționari patrioți, și-au continuat ”opera”. Nu pot să cred că nu mai țin la aceste locuri. Mă străduiesc, dar asta trebuie să vină de la sine, nu să-ți impui să iubești porcăria care vine din ”cele mai înalte sfere”. Prefer să lucrez, să desenez, să ascult muzică și să-mi cresc frumos copilul. Nu îi voi impune nimic, nu-i ascund nici valorile, dar nici neajunsurile. Nu e ciudat că mai-marii zilei își trimit odraslele la studii în străinătate? Asta ar trebui să ne dea și mai mult de gândit...Un an bun și frumos, Gina!

    RăspundețiȘtergere
  17. Florentin,
    Eu cred , nu doar cred, chiar am văzut, că s-a implicat, dar sunt atâția în jurul dumnealui, care uită respectul pentru marele Om , Neagu Djuvara.
    Și-ar mai fi ceva- verba volant, scripta manent!
    Dumnealui așteaptă ca tinerii să fie activi
    ”De ce nu luptă politic? De ce dezertează, de ce renunţă aşa uşor? ”

    RăspundețiȘtergere
  18. Daurel,
    Și eu am mai mare încredere în vorbele acestui mare om politic, deși, cum însuși spune, peste jumătate din adevărata boierime românească a dispărut în închisori..
    Cât privește încrederea americanilor de a alege la conducerea statului persoane care provin din "father of the revolution"- toată admirația!
    Ținem seama și de vechimea Constituției lor !

    RăspundețiȘtergere
  19. @Alexandru,
    Să fie într-un ceas bun!
    N-am cumpărat cartea, sper să o mai găsesc.

    RăspundețiȘtergere
  20. Mirela,
    Toată admirația pentru cei care și-au trăit tinerețea atât de frumos!
    Dureros este că tineretul nostru este dezorientat, chiar Maestrul vorbește cu tristețe despre acest fenomen-”Din sondajele care se fac în rândul liceenilor, reiese faptul că mai mult de 45% din tinerii de 14-15 ani nu vor altceva decât să emigreze în SUA sau în Occident! Este îngrijorător! Din păcate, ei îşi închipuie că în aceste ţări umblă câinii cu covrigi în coadă. Ţara noastră se caracterizează printr-un soi de descurajare a celor care pot să facă ceva şi o fac, dar nu pentru ţară, ci pentru ei înşişi”

    RăspundețiȘtergere