joi, 17 februarie 2011

gaudeamus (igitur)

Într-una din zilele trecute, nu mică mi-a fost mirarea, când, preocupată fiind să găsesc o anume instituție a statului,despre care aveam doar vagi informații, în mulțimea de trecători grăbiți, am zărit ochii albaștri și părul sârmos al profesoarei mele de limbă română contemporană.
Prima oară, după atâția ani, de când am terminat facultatea!
După delicate pupături și  amabilități frumos glăsuite de ambele părți , dumneaei și-a păstrat același simpatic rrr franțuzesc, a acceptat invitația mea  să intrăm în localul de la colțul străzii.
Ne-am așezat la o masă retrasă, cu vedere către porumbeii din piață.
Cam supărată, întrucâtva dumneaei, pentru că a trebuit să se pensioneze, chiar a primit o sumă frumușică, reprezentând , retroactiv, recompensele calculate din septembrie până acum.
 Vorbim noi  una/alta despre colegi de-ai mei,scormonim amintiri dintr-o lume comună,nu este cazul să amintesc acum porecla pe care nu știu cine i-a dat-o, i se potrivea- mănușă, ba uite că am s-o spun că nu mă aude, galina, așa îi spunea toată studențimea,  care o avea  ca profesoară de curs și de seminar...cu o anume notă de umor, dar și de tandrețe.
-Ce copii buni erați voi- inteligenți, muncitori și ascultători! Era o plăcere să vin  la seminar!
 Cum să nu-mi amintesc?
Bineînțeles că o aprob, păstrez și acum  caietele ticsite de  conspecte, nimeni nu îndrăznea  să vină la seminar fără să fi parcurs bibliografia obligatorie, indiferent  câte ore trebuia să  petreacă  în bibliotecă sau în sala de lectură.
N-am uitat gestul leneș, vizibil   calculat, cu care își scotea, din poșetă, caiețelul în care consemna cu exactitate plusurile, dar , mai ales, minusurile  fiecăruia..
Și tot așa, din vorbă în vorbă, îmi spune că, în vară,  la susținerea tezei de absolvire, o tânără- coafură lipicioasă și fustă scurrrtă, scurrrtă ( superlativ absolut!!), întreruptă de un profesor din comisie , pentru a i se cere un nume predicativ,  clipocindu-și genele,  grele de rimel și de nesomn (intelectual), are nemaipomenita inspirație să spună, drept răspuns,  o  maximă  adaptată -noaptea e un sfeșnic bun!..lăsând onorata asistență  ca la dentist..
N-am întrebat ce notă a primit   viitoarea profesoară de limba română..poate că nici nu aș fi amintit momentul , dacă n-am fi discutat,  aseară și astăzi,  despre  biserică. sfeșnic/sfetnic, nici măcar paronime nu sunt..sau??
Trăim în România, țara în care profesorii, mai ales cei tineri,  au salarii foarrrrte mici..
p.s. tu ce zici?


22 de comentarii:

  1. Ha, ha! Probabil că se gândise la noaptea nedormită şi de-asta i-a fost gândul la...sfeşnic! Câte rugăciuni o fi făcut, săraca, înainte de examen! :-)

    RăspundețiȘtergere
  2. Zadarnic îi cauți scuze, Alexandru..sfeșnic? prea de tot!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce să zic? Profesorii au salarii foarrrrte mici, pensionarii pensii foarrrrte mici, nenea Boc e foarrrrte scund, să sperăm că mmandatele lor o să aibă un viitor pe măsură :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Absolut singura chestie pe care o ştiu în latină e Gaudeamus :D Şi aia mot-a-mot! :))

    RăspundețiȘtergere
  5. Arcadia,
    matematic vorbind, deja ar fi prea mult.

    RăspundețiȘtergere
  6. Poate ca emotiile ... Nu stiu altii cum sunt, dar eu sunt CUMPLIT de emotiv in ultima vreme. Trebuie neaparat sa ma tratez.

    RăspundețiȘtergere
  7. Geocer,
    Profesoara este foarte serioasă, ar fi înțeles dacă era vorba de emoții. Era neștiință.( din nefericire pentru viitorii ei elevi)
    Cât despre tine, bine că nu ai examene de dat!!!

    RăspundețiȘtergere
  8. Chiar nu ştiu ce să spun.

    Înclin să cred că - în acesst caz - nu este vorba despre emotivitate.

    Dar. Gemneralizarea, mă sperie.

    RăspundețiȘtergere
  9. http://aliosapopovici.wordpress.com17 februarie 2011 la 22:08

    @ incertitudini,
    Eu zic bună seara ! Am văzut lumina de la fereastră si... am intrat, să văd ce si cum . Mi-a plăcut istorisirea intâlnirii cu fosta profesoară .
    Cu sigurantă voi mai trece pe la dumneavoastră .
    O seară bună vă doresc !
    Alioșa.

    RăspundețiȘtergere
  10. Tibi,
    Am spus-o de multe ori- sunt mulți profesori tineri devotați meseriei, talentați, pasionați. Din nefericire, cam prea puțini.
    Persoane ca domnișoara au făcut practică pedagogică și la mine- le corectau copiii( vorbesc de elevii buni ).
    Să citești, de curiozitate, ce scrie o elevă de liceu, Cristina M- când are timp, comentează pe la mine.
    Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  11. @Alioșa, bine ați venit!
    Vă mai aștept, cu plăcere!

    RăspundețiȘtergere
  12. Gina, unii viitori profesori consideră că ”noaptea e un sfeșnic bun”, alții, ”euro-parlamentari de-succesuri”, au jurnal și vor să scrie poezii, seara, după ce se DEMACHEAZĂ! Voila de vezi!
    O seară frumoasă! :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Acum trei ani am simtit emotii intense,cand,intr-o sala plina de oameni dragi fiecareia dintre noi,cele care terminat Pedagogia inv. primar si prescolar,am intrat cantand "Gaudeamus igitur",pe trei voci.Trei sferturi eram la continuare de studii,dar fiecare,indiferent de varsta s-a simtit proaspat absolvent.Melodia aceasta iti pune pe umeri asteptari din partea celor care iti stau in fata si te asculta.Nu ai voie sa-i dezamagesti!

    Mult prea usor poti spera in ziua de astazi sa devi student,mai bine spus nici nu concepi sa nu faci o facultate.
    Din pacate,se poate spune in prea multe cazuri ca nu e chiar asa de bine sa fie toata lumea,sau oricine student!

    Emotionanta intalnire ai avut,Gina!

    RăspundețiȘtergere
  14. Mirela,
    Mi-aș dori să nu se înțeleagă că am devenit un fel de dușmancă a tinerilor..chiar nu sunt!Am niște relații teribil de frumoase cu foștii mei elevi, mulți niște oameni extraordinari!
    Sunt necruțătoare cu persoanele care ocupă locurile altora- așa cum bine sugerezi..mereu au fost unii care grație originii, împrejurărilor favorabile , pilelor etc..au luat locul altora- talentați, harnici.
    Asta este problema.

    RăspundețiȘtergere
  15. Angi,
    Da, este cum spui- unii își cumpăra diplomele, alții le primesc în dar.
    Cred și pledez pentru formula- omul potrivit la locul potrivit.
    Chestia este că nu se întâmplă prea des așa..
    Întâlnirea mea?
    Domnișoara nu s-a măritat niciodată, are un aer distrat, este foarte simpatică! Îți dai seama cum ne-a fost , să ne vedem după mai mult de treizeci și cinci de ani!!

    RăspundețiȘtergere
  16. Din cauza salarilor atat de mici profesorii nu isi mai dau interesul, de aici rezulta ca elevii sunt din ce in ce mai atrasi sa invete. Rezultatul il vedem cu totii, daca ne uitam pe strada si vedem copiii de liceu, scoala generala la ce nivel sunt.
    Este pacat, dar ii inteleg si pe profesori, de ce s-ar stresa prea mult pentru salariul de nimic pe care il primesc.

    RăspundețiȘtergere
  17. @Mihaela,
    Nu există scuze- nu poți să=ți face meseria pe jumătate/sfert etc..știi carte e bine, nu știi, nu faci nimic.
    Îi detest pe profesorii care își bat joc de școală, fluturând ideea că salariile sunt mici.
    Mulțumesc de vizită, te mai aștept!

    RăspundețiȘtergere
  18. In toamna, am avut prilejul sa-mi revad o parte din profesorii de la facultate. Am organizat intalnirea dupa un anumit numar de ani de la absolvire. A fost emotionat. Si profesorii deosebiti. Au vorbit cu deosebita caldura de noi. Unul dintre ei - cel de analiza matematica - pensionar acum, ne-a facut poze intr-una, ne-a ascultat cu atentie... Un altul - in ton cu ideea deschisa dezbaterii de tine aici, spunea ca studentii de acum, sunt la fel de inteligenti ca noi, le lipseste motivatia insa. M-a uimit cand am aflat procentul de promovabilitate. 75%! Restul studentilor se pierde pe parcus, abandoneaza.

    RăspundețiȘtergere
  19. Asta este realitatea.
    Un profesor e bun sau nu in functie de pregatirea sa. Nu in fuctie de banii primiti.
    Un stimabil profesor, saptamana trecuta ne zicea cu patos ca salariul pe care il are de la scoala, ii ajunge pentru transportul lunar prin oras... Tinand in mana fluturasul de salariu si aratandu-ne ca el castiga 12 milioane. Stiam ca salariile trebuie sa fie confidentiale... Elevul e vinovat cu ceva?

    RăspundețiȘtergere
  20. Elise,
    Între studenții de astăzi sunt prea puțini cei care chiar vor ceva cu adevărat,,erau și pe vremea studenției noastre repetenți. Chiar erau, dar cine termina facultatea știa meserie.
    Și și-o făcea cu plăcere și pasiune!

    RăspundețiȘtergere
  21. Cristina ,
    Jalnic personaj..este o rușine că are diplomă de profesor, ți-o spun cu toată sinceritatea!
    Îmi pare rău pentru tine și pentru colegii tăi , că a trebuit să aveți un asemenea om la catedră..

    RăspundețiȘtergere