joi, 28 aprilie 2011

lumina vine dinspre pol

O prietenă are grijă de sufletul meu, îmi trimite , din când în când,  diverse materiale, pe care, la rându-i , le primește de la o fostă colegă de liceu, stabilită într-o  prestigioasă metropolă europeană.
 Aseară, am primit  o scrisoare care , cum să spun,  m-a uns la suflet, dar m-a și întristat. De ce? fiindcă, după toate socotelile mele,   eu,  cu statul meu de  simplu cetățean, neimplicat politic,  nu cred că  aș mai putea schimba ceva  în atitudinea colegilor mei, șefii învestiți cu funcții înalte   în treburile școlii, asta pentru  că , orice s-ar zice, cam toate problemele unei societăți  au atingere cu școala, cu atitudinea omului față de adevărata învățătură.
Îmi tot bat capul de aseară- la cine să merg, cu cine să mă asociez..trebuie să  mai existe niște oameni  cărora să le pese de viitorul națiunii ăsteia care își pierde vremea cu lucruri de nimic.
 Să nu vă sperie că materialul este cam stufos, aveți răbdare, citiți-l, sigur vă veți convinge că trebuie să mișcăm, cumva,   ceva.//
·         Am fost de mai multe ori la ei in tara si mi se par cu 100 de ani mai avansati decat romanii, si cu 30 mai avansati decat nemtii. Nu exista poluare, PET-uri, cosmetice industriale sau hrana procesata...Nu mai vorbesc de relatiile interumane, nu exista "Dvs."nu se foloseste numele de familie, indiferent de varsta, nu exista ceea ce numim noi "statut social", merita vizitata tara lor, macar pentru a vedea minunatele paduri. Nu exista contracte intre ei, doar o strangere de mana este suficienta. Religia luterana le impune o modestie incredibila, am fost invitata acasa la doi milionari, proprietari de fabrici din industria de masini, care traiau in case frumoase, confortabile, din lemn, dar nimic spectaculos, nu aveau servitori, si erau casatoriti cu iubitele lor din liceu, impreuna de la 16 ani. Copiii muncesc de mici in gospodarie, au grija de animale, multi au cateva oi, din lana carora fac diverse: haine, pantofi de casa, covorase etc. Apa de la robinet e mai buna decat orice apa plata pe care am baut-o vreodata. Nu exista supermarket, nu exista industria de consum. Nu au voie sa isi taie padurile, decat cativa copaci pe an, desi e plin de copaci, importa lemn din tarile cu oameni prosti, printre care si a noastra.//
Nu este de mirare ca sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat si mai bun din lume. Finlanda este, in acelasi timp, si una din tarile cu cele mai ridicate  niveluri de trai din lume. In urma perioadei de grava recesiune economica din anii '90, guvernul a hotarit sa dedice fonduri importante educatiei, cercetarii si tehnologiei. Rezultatul: in mai putin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunastare sociala si bogatie.
Exemplul Nokia. La inceput, un sat cu o singura fabrica, de cizme de cauciuc. Apoi, o fabrica de televizoare. In sfirsit, pe baza aliantei dintre patronat si sindicate, se mizeaza pe telefonia celulara. Astazi sunt lideri mondiali, inaintea Germaniei, Japoniei si Statelor Unite.
De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina?
07:45 - Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute.
Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, nici un elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos,niciun grafitti pe ziduri.
09:15 - Orele de 45 de minute. Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . Restul il alege scoala, de acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu scump din Spania. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au câte un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri... O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.
12:00 - Mincare calda, nutritiva si gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pâna dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
16:05 - Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu.
18:30 - Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.
20:15 - Temele si la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.
Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca.
- Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati. Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre.
-Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
- Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.
 Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt.
- Temele sunt sfinte. Si este foarte rau vazut ca un elev sa copieze, chiar si de catre ceilalti elevi. Este de neconceput ca un elev sa scoata o fituica la un examen. Cel care ar face-o ar fi izolat de catre restul de elevi. De ce sa risti, cind poti sa studiezi? Pe aceeasi linie, ca adulti, nu-si vor imagina ce este evaziunea fiscala. Nu e de mirare ca Finlanda se afla in fruntea tarilor cu cele mai ridicate statistici de transparenta si cea mai scazuta coruptie publica.
- Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara:
Când îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor
- Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data. Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata*.
- Ziua de lucru a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta.
Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video.
Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde ca da.
·        p.s. ce spui??

17 comentarii:

  1. Foarte frumos.Acei oameni au înțeles că singurul mod pentru a progresa e investiția în primul și în primul rând în cultură...
    Lectura a fost ca și o gură de aer proaspăt care mă face să spun că se poate și altfel,se poate și mai bine!
    Mulțumesc

    RăspundețiȘtergere
  2. Am rămas fără cuvinte. N-aş fi crezut că există o ţară cu un sistem educaţional atât de avansat. Un stat unde omul să conteze.
    Nu! Nu am tăria de-a face comparaţie!

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte greu să compari ceva, într-adevăr... Noi, în ceea ce priveşte învăţământul, stăm prost spre foarte prost şi unii - deloc răutăcioşi -spun că este loc şi pentru mai prost. Cei care ar trebui să gestioneze viitorul naţiei (la nivelul pregătirii) vin cu tot felul de proiecte "ambiţioase", dar care, în esenţă, nu spun mai nimic. Şi, firesc, rezultatele nu apar. O spun cu toată sinceritatea, dacă aveam din nou 20 de ani sunt sigur că aş fi plecat din ţară. Am, la 43 de ani, nu-mi mai vine... Fiindcă e mult mai greu acum s-o iei de la zero şi, una peste alta, accept că poate fi(măcar un pic) bine şi aici...

    Gânduri bune, Gina!

    RăspundețiȘtergere
  4. Vera,
    Am fost atât de surprinsă de noutățile citite aici, că mi se pare că suntem în ere diferite..Spun asta, pentru că eu știu cum este sistemul nostru de învățământ nu doar din interior. Știu multe lucruri și de la copiii mei, iar acum , mai nou , de la nepot.
    Cred că , brusc, am devenit revoluționară!
    Aș vrea să pot schimba ceva!

    RăspundețiȘtergere
  5. Lucia,
    Putem face comparații sau nu. Cred că asta contează mai puțin. Chestiunea este că dacă alții știu ce vor, și fac bine ceea ce fac, poate că nici la noi n-ar fi imposibil.
    Sigur este vorba de diferențe colosale, rău este că ele se accentuează, cu timpul.
    Suntem foarte departe de a ne fi bine.

    RăspundețiȘtergere
  6. Cris,
    Ceea ce este total greșit în învățământul nostru este că elevul este tratat ca un recipient în care toți „toarnă. Multă, prea multă informație.
    Copilul învață pentru notă, notele servesc admiterii într-o școală bună, unde accentul cade tot pe informare uriașă.
    Uite- cunosc foarte bine manualul de limba română pentru clasa a VI_A. Așa cum este el conceput, la sfârșitul anului școlar, un copil de 11 ani ar trebui să „știe„ cam tot atât cât un absolvent de gimnaziu, mai mare cu doi- trei ani decât el.
    Elevii din clasa a VIII -a învață doar pentru a fi admiși în liceu.
    Copiii nu fac nimic sau aproape nimic din ceea ce le place sau îi interesează.
    Cursurile opționale ar trebui să respecte cererile copiilor; nici vorbă..
    Am prezentat doar câteva aspecte ”croite„ strâmb, situația este mult mai gravă..
    Întrebarea mea este- ce vor face copiii aceștia cu viața lor??

    RăspundețiȘtergere
  7. Buna seara!Aproape sa cred ca vorbiti despre LM-Breaza. Nu fac bascalie.Scadeti surplusul de electronice,reveniti la anul1977 si gata este LM_Breaza(chiar mai greu pe unele locuri)

    RăspundețiȘtergere
  8. PS.-am scris un material.sper ca l-ati citit.unii au sarit cum ca urasc profesorii! eu am spus ca-i doar un mic semnal. asa nu mai merge. O seara super

    RăspundețiȘtergere
  9. @Cezar,
    Vinovați de ceea ce se întâmplă în învățământ nu sunt , neapărat, profesorii, unii sunt, pentru că nu știu să-și facă meseria.
    Adevăratul , marele vinovat, este sistemul.
    Cred că programul unui liceu militar este bine organizat, aici se vorbește, însă, despre învățământ în toată complexitatea lui.
    Câtă vreme nu se va investi în învățământ , vom fi o societate bolnavă, care așteaptă să ” răsară ”de undeva un medic cu puteri paranormale, care s-o vindece de toate relele.

    RăspundețiȘtergere
  10. Despre educaţia şi învăţământul finlandez am citit încă de acum vreun an. Am încercat, ca şi tine, aceeaşi plăcută uimire, aprinzându-mi o flăcăruie de speranţă că s-ar putea şi-aici, la noi, a fi, în timp, ceva mai bine. Acum ...
    Încerc să răspund întrebării tale: "Ce vor face copiii aceștia cu viața lor??" CEEA CE SE VREA ! dincolo de voinţa ta, a mea şi a altor extrem de puţini. Vor învăţa unde/cum să supravieţuiască sau ... vor pieri (ia verbul în/cu toate sensurile-i posibile).
    Gânduri bune, Gina!

    RăspundețiȘtergere
  11. Daniuelle,
    De viitorul unei națiuni , răspunzători sunt adulții.
    Ei asigură sau distrug sănătatea societății de mâine.
    Eu nu-mi pot găsi liniștea câtă vreme în sistemul nostru de învățământ se ”orbecăie„.
    N-am întâlnit vreun lider sindical revoltat de faptul că tocmai copilul este lăsat , totdeauna, cel din urmă, când vine vorba de drepturi.
    Sunt multe, multe lucruri care merg anapoda.
    Vei zice, cumva, că acum, îmi permit să vorbesc, de pe poziția celei care nu mai are nimic de pierdut.
    Așa am reacționat tot timpul, doar că acum mă cuprinde revolta, constatând că, în esență, nimic nu se schimbă în bine.

    RăspundețiȘtergere
  12. Cu emotie am citit povestea si la fiecare rand simteam ca un junghi la inima de durere ca la noi asa ceva nu va fi posibil in aceasta viata.Nu se doreste educatie, curatenie, civilizatie.Se prefera indobitocirea, prostirea, incultura, nesimtirea, proasta crestere, analfabetismul.Doar asa ne pot conduce cum doresc si-si pot face de cap in continuare. :(
    Din pacate, au ajuns si la finlandezi concetateni de-ai nostri din aceia tuciurii.Visez ca ei sa se "infecteze" cu virusul nordic si sa ne molipseasca si pe noi.

    RăspundețiȘtergere
  13. Gabi,
    Mi-aș dori să am argumente pentru a te contrazice.
    Tuciurii au ajuns peste tot- i-am întâlnit și în Portugalia, acolo unde se termină pământul și începe nemărginirea. I-au subtilizat banii și actele cuiva din grupul nostru de excursioniști.A trebuit ca și liniștea unei vacanțe să ne fie tulburată de aceiași indivizi certați cu legea .
    Gabi, aș vrea să am cuvinte de îmbărbătare, nu prea găsesc.

    RăspundețiȘtergere
  14. Am scris si ieri aici si inca la doua postari; ceva, undeva s-o fi defectat...
    Tin sa ma laud ca intre '96 si 2006 sotia si fiicele mele calatoreau in Finlanda, de 2-3 ori pe an in cadrul exportului de tricotaje (produse in ROMANIA, deci erau (si) patrioate...) Apoi au intervenit chinezii cu rufele lor ieftine...
    Abia acum, dupa ce traiesc in SUA, respectiv o fiica in Olanda, isi amintesc cu respect si admiratie de Finlanda...
    Recent am citit ca si in Finlanda au intrat in parlamnt nationalistii...; altfel se intelegeau bine cu "bozgorii" lor, suedezii, fostii ocupanti...

    RăspundețiȘtergere
  15. @ Gina,
    E numai adevăr in ce-ai postat in acest articol.Din păcate, noi suntem cu cel putin 50 de ani in urmă fată de ei .Cât priveste „ tuciurii” eu unul m-am săturat ,mi-e silă si tot ce fac ei mă repugnă .
    Dar, cum azi e mare sărbătoare , te invit pe : http://aliosapopovici.wordpress.com/2011/04/18/SĂRBĂTORI-PASCALE-FERICITE-IZVORUL-TĂMĂDUIRII , ultimul comentariu cu acelasi titlu, să-i stropim pe cei ce fură cu APĂ SFINTITĂ poate se vor lecui de furat !
    Weekend plăcut !
    Alioșa.

    RăspundețiȘtergere
  16. @Daurel,
    Îmi pare rău că s-a produs o defecțiune , mi-a mai spus cineva.Chiar nu-mi dau seama de ce se întâmplă, trebuie să chem un ajutor !

    Mă bucur să descopăr că modelul finlandez este împărtășit de familia dumneavoastră de multă vreme!
    p.s. ieri am vrut să-mi cumpăr ceva frumos de îmbrăcăminte. Am cutreierat magazinele mai bine de trei ore, n-am avut ce alege, oriunde ajungi, găsești haine chinezești ori turcești...

    RăspundețiȘtergere
  17. @Alioșa,
    Că suntem mereu în urma altora o tot spunem. Cred că asta ar trebui să ne dea nu doar de gândit , măcar în al nouălea ceas.
    Asta am încercat să transmit. Chestia este că nu reușim să facem nimic pentru a micșora distanțele dintre noi și lumea civilizată..

    RăspundețiȘtergere