sâmbătă, 4 iunie 2011

parfumul inocenței

  „Dragul meu copil, voi avea grijă de tine, te voi apăra,  până vei fi pe picioarele tale. Apoi te voi  lăsa să pleci. Dar de iubit te voi iubi mereu...„

La trei/patru ani, întrebările curgeau una după alta:de ce plouă? de unde vine lumina? cine aduce iarna? cum se încălzește caloriferul?
Se plictisise la grădiniță, așa că a mers mai devreme la școală.
La jumătatea clasei I, împlinea șapte ani.
Citea foarte bine! 
Scrisul era o problemă dificilă și obositoare, piciul  meu  nu se împăca, defel, cu linioara de unire, căreia nu-i găsea rostul,  virgulele se împleticeau printre vorbe, vocalele nu aveau suficientă forță.
Problema asta am rezolvat-o noi, pe îndelete, pentru totdeauna,  abia  în vacanța de vară.
La 8Martie, învățătoarea le-a sugerat să cumpere, în  mare secret, felicitări pentru mame.
Nu i-a plăcut ilustrata, așa că a ajustat-o puțin,  cu hârtie albă, lipită trainic, doar el știe în ce condiții, cu un strat gros de cocă..
Pe suportul obținut, mi-a compus prima scrisoare.
Cred că toate mamele păstrează, tainic, cutia în care au strâns o zestre fără preț.
Eu am un geamantan micuț. 
În două cutii, am adunat  toate mărunțișurile scumpe care vorbesc despre cum au crescut băieții mei.
Aseară, am revăzut scrisoarea.
Nu prea mi-a reușit fotografia...
De întâiul mărțișor școlar, mezinul meu spunea:
Mămica mea am vrut să îți scriu o scrisoare. Mămico vreau să îmi cumperi niște ghietuțe sau adidași. Numai dacă vrei tu mămica mea. Eu atît țiam scris că nu mai am ce să îți cer. 
8 Martie 1988                                             Alexandru

p.s. tu păstrezi comorile ?



32 de comentarii:

  1. Am , Gina, o adevarata cutie cu comori. De la primul desen, primul caiet, acum ne ajuta mult tehnica, zeci de CD-uri, audio si video de la primul gangurit pana la ultima serbare. Sunt nepretuite.
    Iata ce an scris eu pe tema asta:
    http://catilupascu.wordpress.com/2011/06/04/miroase-a-melci-a-ciocolata-si-castani/

    RăspundețiȘtergere
  2. Gina, astfel de postări umplu sufletele de încântare. Gândurile mele bune pentru tine şi pentru toate mamele lumii...
    Să ai un final de săptămână cât mai bun, alături de cei dragi!

    RăspundețiȘtergere
  3. Seteaza marimea la mai mic,sa vedem si noi in clar.

    RăspundețiȘtergere
  4. raminne un parfum, acelasi, poate, cu nuante uusor diferite, dar inconfundabil, nu-i asa ?
    :)





    [as vrea sa pot vb cu tine...]

    RăspundețiȘtergere
  5. Cred că nu există lucruri și amintiri mai prețioase decât acestea!

    RăspundețiȘtergere
  6. Draga Gina, emotionante momente de aducere aminte.Eu inca nu am scris povestea,o voi scrie in aceasta seara.
    Cred ca si tie ti-e dor de acele zile ale copilariei fiului tau.
    Am si eu cateva lucruri de la ei, nu prea multe, nu obisnuiau sa-mi scrie scrisori, in afara de martisoarele, felicitarile de 1 si 8 martie!
    Acum sunt mari copiii nostri si s-au indepartat de noi.
    O duminica frumoasa, Gina!

    RăspundețiȘtergere
  7. Îţi răspund cu o-ntrebare:
    - Ce crezi? Da ori ba?

    Minunată povestioară, cu parfum de ... băieţel drăgălaş şi poznaş.

    Povestea mea are parfum de ... fetiţă:
    http://popasuriprincopilarie.blogspot.com/2011/06/parfumul-inocentei-cascada-albastra.html

    RăspundețiȘtergere
  8. Să te bucuri în continuarea de cpilul tău! Ei sunt puri , ei sunt cei care ne încântă sufletul.

    RăspundețiȘtergere
  9. Si eu am un geamantan in care strang felicitarile, desenele cele mai interesante, biletelele. Separat, am toate scrisorile pentru Mos Craciun, Iepuras, Zana maseluta. Nu le-am pus in geamantan pentru ca la el au acces si fetele si noi... inca mai credem in Mos Craciun (cel putin mezina).
    Ca o intamplare haioasa, Ioana i-a lasat sub perna un bilet Zanei maseluta in care o intreba ce face ea cu atatia dinti

    RăspundețiȘtergere
  10. Mi-a placut foarte mult si m-a induiosat gandul tau care a zburat catre una dintre scrisorile dragi sufletului!
    Si eu am gasit pastrate de mama, astfel de scrisori, pe care ma bucur sa le citesc acum, impreuna cu ea. :D

    De parfumul inocentei, asa cum l-am simtit eu, te poti bucura aici:
    http://gabryellehelen.wordpress.com/2011/06/04/parfumul-inocentei/

    RăspundețiȘtergere
  11. Emoţionantă amintire! Şi cât de preţioase sunt aceste comori de suflet, atunci când le scoatem din "sipetul cu amintiri"!
    Mi-am amintit că, acum câţiva ani, mama mea mi-a arătat o căciuliţă pe care eu o purtam pe la 2 ani! Şi o linguriţă mică-mică de când eram bebeluş...

    RăspundețiȘtergere
  12. He he he! Am şi eu, cum nu?, o arhivă cu scrisori, desene şi jurnale ale pruncului.

    Filă de jurnal:

    "Astăzi a descoperit doamna că eu fac silabele la calculator. Pe mama o duc mai uşor cu preşul sper să pot şi pe tata căci am nevoie urgentă de bicicletă"

    =))

    RăspundețiȘtergere
  13. Buna seara, Gina...
    E o scrisoare mai mult decat emotionanta.Trebuie inramata si pastrata ca document nepretuit toate vietile.Copiii nostri sunt sursa noastra de inspiratie si de echilibru.Sa ne traiasca tuturor!

    RăspundețiȘtergere
  14. Ce draguuuuuut:) Ce urare personalizata la maxim:)

    RăspundețiȘtergere
  15. Cati,
    Să mă scuzi că vin atât de târziu- m-am întâlnit cu toți picii familiei!!
    Melci, ciocolată , castani?
    Incitat parfum!

    RăspundețiȘtergere
  16. Cris,
    Mulțumesc- a fost cea mai plăcută întâlnire!!!

    RăspundețiȘtergere
  17. @Plano10,
    M-am conformat- deși transcrierea a fost fidelă!

    RăspundețiȘtergere
  18. Ana,
    nuanțe colorate de timp!
    o seară frumoasă!!!

    RăspundețiȘtergere
  19. Ana,
    Aseară am vorbit mult despre tine cu persoane care te îndrăgesc!
    Îți scriu!

    RăspundețiȘtergere
  20. Vera,
    Asta simt și eu!Cutiuța mea cu amintiri este darul de suflet, pa care mi-l ofer în momente speciale!

    RăspundețiȘtergere
  21. Mirela,
    Să- mi scuzi întârzierea- sosesc pentru lectură!
    O seară bună!

    RăspundețiȘtergere
  22. Ufff, Gabi!
    Din păcate, așa este- anii fug, copiii sunt bărbați, rămân cutiuțele cu amintiri!
    Seară frumoasă!

    RăspundețiȘtergere
  23. Danielle,
    Eu cred că toate mămicile păstrează comori! Nu cred că se poate altfel..sosesc îndată!

    RăspundețiȘtergere
  24. @dictatura justiție,
    La fel și tu!!
    O seară bună!

    RăspundețiȘtergere
  25. @Ina,
    Bine ai venit!
    De ce n-am crede în minuni, chiar noi?
    p.s.
    Zâna măseluță are și geamantanul ei cu dințișori..amintiri de la toți copiii dragi, nu?

    RăspundețiȘtergere
  26. Gabriela,
    Vezi ce ființe sentimentale sunt mămicile?

    Să-mi scuzi întârzierea!! Sosesc!!

    RăspundețiȘtergere
  27. @Alexandru,
    Ce frumos!! mă bucur pentru bucuria ta!!

    RăspundețiȘtergere
  28. Arcadia,
    Diplomat de carieră va fi pruncul tău ( cu bicicletă)!!!

    RăspundețiȘtergere
  29. Bine ai revenit, Maria!
    Nu cred că am fi complete fără ghidușiile și amintirile copiilor noștri..
    O seară frumoasă îți doresc!

    RăspundețiȘtergere
  30. @Iulia,
    Bine ai venit!
    Cam așa au fost toate „urările „primite de la băieții mei!!
    Te mai aștept!

    RăspundețiȘtergere
  31. Comorile ?
    Unele, cele mai valoroase, inramate si expuse ostentativ-parerea mea...
    Sotia a observat jmekeria montarii diblurilor in pereti si este de neoprit...
    Desigur, este vorba despre desene de-ale fiicelor nostre, portretele lor facute de nasii de cununie, poze ale nepotilor, desene facute de nepoti...
    Cred ca si ramele de la IKEA sunt prea ieftine...

    RăspundețiȘtergere
  32. De ce spuneți ostentativ_ doamna vrea să le vadă în fiecare clipă!

    RăspundețiȘtergere