vineri, 9 martie 2012

printre povești de primăvară

Am primit, am oferit  mărțișoare, vorbim despre ele, mai mult sau mai puțin. Cineva mi-a trimis aseară un  istoric al mărțișorului
M-am gândit că   ar putea interesa.

Ceva aș adăuga- primele mărțișoare de care îmi amintesc- aveam vreo cinci ani- le-am lucrat în casă, cu mama și bunica.
 Partea din cutia de chibrituri pe care se scapără se împărțea în pătrate cam de mărimea unei unghii. Fiecare pătrățel se acoperea  pe rând, cu mătase roșie și albă. O cumpăram de la cooperativa  din centru satului,  era deosebit de frumoasă, delicată și pufoasă.
  Pătrățelul  devenea un   zig- zag foarte simpatic!

Separat,  se lucrau șnurul  și clopoțeii, niște ciucurași bucălați.

 Mărțișorul se purta , obligatoriu ,  aninat de bluză,până la sfârșitul lunii.
În ultima seară se martie, se agăța într-o tufă de trandafir sau pe o crenguță de măr ,  pentru ca întreg anul să ai roșu în obraz .//

 Cinci lucruri pe care nu le știai despre Mărțișor:
De la cele mai vechi mărțișoare și până la tradiții specifice primei zile din luna martie, află cele mai interesante detalii despre acest obicei iubit.

Cât de bătrân este Mărțișorul?

Cat de
Wiki Commons
Mărțișorul este mai vechi decât Creștinismul, romanizarea și chiar și Epoca de Bronz. Cercetări arheologice efectuate la Schela Cladovei, au scos la iveala amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum circa 8 000 de ani. Amuletele erau formate din pietricele vopsite în alb și rosu și erau purtate la gat.
Mărțișorul este o sărbătoare moștenită de la traci și e răspândita în întregul bazin balcanic, din Albania pana in Ucraina, și din România până în Grecia”, precizează pentru alar.ro muzeografa Oana Halpern, specialist în cadrul Muzeului Țăranului Român din București.
Tradiția mărțișorului este prezentă și la 
bulgari, sub numele de Mărtenița, iar etnologii sunt de părere că aceasta se datorează substratului comun Daco-Tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, dar legendele populare ii dau alte origini, care, la bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681. 
Anul Nou... în Martie
Anul nou la geto-daci începea la 1 martie, dar și la latini. Asa se explica si numele lunilor septembrie (adică luna a șaptea), octombrie (a opta), noiembrie (luna a noua), decembrie (luna a zecea). Februarie era ultima luna a anului.
  • Înțelesul esențial al Mărțișorului care ne-a rămas de la Daci este acela de sărbătoare de început de an. De aproape 300 de ani, romanii sunt singurii din Europa care sărbătoresc de două ori Anul Nou, o data după calendarul oficial, internațional, iar a doua oara după calendarul popula r, geto-dac, scrie ecolife.ro.
Numele de mărțișor este asociat și cu zeul Marte al romanilor. Pe data de 1 martie avea loc festivalul ,,Matronalia” când se sărbătorea zeul războiului, al naturii, agriculturii și primăverii. În timpul Imperiului Roman, ,,Idele lui Marte” aveau loc chiar la începutul primăverii și se considera ca fiind timpul potrivit al începerii campaniilor războinice , scrie dli.ro. 
Legendele Mărțișorului
Una dintre cele mai vechi legende populare despre originea Marțițorului spune ca Soarele a coborât într-o zi pe pământ, în corp de fată sau de băiat, iar un zmeu l-a răpit. În misiunea de salvare a plecat un flăcău, misiune care l-a purtat prin lume timp de trei anotimpuri (vara, toamna și iarna). 
Multi dintre pământeni l-au condus și i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu și să elibereze soarele. A găsit castelul zmeului, s-a luptat zile întregi cu acesta și într-un final, l-a biruit. Soarele a urcat înapoi pe cer și lumea s-a veselit, deși eroul povestii încă suferea de la rănile primite în luptă. 

Sângele său a curs pe zăpadă, iar din picăturile de sânge au răsărit ghiocei, prima floare a primăverii. De atunci Mărțișorul este simbolizat de culorile rosu și alb. Rosul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea și puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
Una din vechile legende moldovenești spune că odată, într-o luptă cu o vrăjitoare de iarnă, care nu voia să cedeze, frumoasa doamnă Primăvara și-a tăiat degetul și câteva picături din sângele ei au căzut pe zăpada care s- a topit. Mai târziu,  în acest loc a crescut un ghiocel.  Primăvara a câștigat în fata iernii, relatează moldova.org.
O altă legendă spune că umblând cu oile prin pădure și torcând lâna din furcă,
Baba Dochia a găsit un ban vechi, i-a făcut o "borta" și a legat-o cu un fir de ață. A fost primul   mărțișor.
Era 1 martie.  De atunci s-a extins obiceiul, conform apropo.ro.Tradiții străvechi
Traditii stravechi
Wiki Commons
Până acum  100 de ani, mărțișorul se dăruia copiilor și tinerilor, fete și băieți de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui, scrie crestinortodox.ro. Șnurul era legat la măna, prins în piept și purtat, după zone, până la Măcinici, Florii, Paște, Armindeni, sau pana la înflorirea unor pomi fructiferi.
Apoi era agățat pe ramurile înflorite de măceși, vița-de-vie, vișin, cireș, se punea sub cloșca ori se agăța la icoană. Ziua scoaterii mărțișorului era marcată de o petrecere numit „băutul mărțișorului“. Deși la început,  prin mărțișor se înțelegea doar șnurul bicolor, cu trecerea timpului s-au adăugat bani și monede de argint.
 
Tradiții regionale
Traditii regionale
Wiki Commons
În satele transilvănene, mărțișorul se agață și la porți, la ferestre, la coarnele animalelor, la toarta găleților, pentru îndepărtarea deochiului, a spiritelor rele, ca și pentru a invoca suflul vieții, puterea vitala regeneratoare, care se crede ca ar fi stimulata prin însăși prezenta „culorii vieții“.
Bihorenii adună apa de ploaie la 1 Martie, iar aceasta ii va face mai frumoși și mai sănătoși dacă se spală cu ea.
În Banat, fetele aduna stropi de apa sau de nea de pe frunzele fragilor din pădure, ca sa se spele pe obraji, rostind un descântec al „dragobetului de dragoste“, care suna astfel: 

Floare de fragă
Din luna lui Mart
La toată lumea sa fiu dragă
Urăciunile să le desparți.

Prin județele Gorj si Dolj este amintita si culoarea albastra pentru unul din firele șnurului. În aceste zone, mărțișorul era purtat numai de către tinerele nemăritate, care îl purtau ascuns în sân.  Perioada purtării mărțișorului era, cel mai adesea,toată luna martie.
Și astăzi, în anumite zone ale țării, datina spune că mamele trebuie să prindă la mâna copilului sau la gât o monedă de argint. Copilul care va purta acest mărțișor va fi precum argintul: curat și sănătos, fiind ferit de friguri totodată.

Mamele care agață mărțișorul în pieptul copilului sau la încheietura mâinii trebuie să se ferească să nu fie văzute de femeile însărcinate. Ori altfel, copilul care se va naște va avea un semn pe chipul său.//

Știi povești despre mărțișor? Sau despre primul mărțișor oferit (primit).

18 comentarii:

  1. Martisorul de acum 100 de ani, era mai putin stresant; dupa cum se banuieste din ce am postat, cel mai mult ma supara 8 martie...; deja mi-a trecut...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu mai contează că ați fost stresat- zâmbiți, în 2013, de 8 martie va fi altfel!

      Ștergere
  2. Intr-adevar, ''martisorul'' are o origine precrestina. Se spune, ca la vechii daci, chiar exista un zeu - Marsyas Silem - considerat inventatorul fluierului. Cultul acestui zeu fiind legat de glia materna si vegetatie.Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii.
    Dincolo de obiceiuri, insa, martisorul ramane un simbol al bucuriei de a trai,al dragostei de viata, un semn prin care noi, oamenii, salutam venirea primaverii.
    Martisorul este si va fi intotdeauna- simbolul soarelui si al puritatii sufletesti.
    Gina, fiindca la mine nu s-a inserat inca,mai sunt cateva ore bune, iata,inca o poveste a martisorului.
    Ea vorbeste chiar despre fabricarea lui- activitate, care este “la moda”, in zilele noastre- in apropierea zilei de 1 Martie.
    “A fost odata un om sarac, care confectiona tot felul de lucruri pentru papusi: fundite, snurulete si hainute. Apoi le vindea in piata. Intr-o zi, vazand ca i s-au terminat materialele, omul a cautat prin casa saracacioasa, si tot ce a mai gasit au fost doua jurubite de ata alba si rosie. Nestiind ce sa faca din ele, le rupse si le impleti... Era foarte mandru de ceea ce crease. Apoi, facu un mic tablou, de care prinse snuruletul. Si s-a gandit: «Cum sa denumesc acest obiect? A, gata, stiu! O sa-i spun Martisor, deoarece suntem in luna lui martie si chiar in prima zi. Aceste martisoare vor fi daruite de catre barbati femeilor, drept cadou!».
    Si asa, s-a dus vestea despre omul sarac, cel care a inventat acest simbol al primaverii.”
    Lidia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îmi place povestea ta, Lidia! Transmite un fior nostalgic, o durere dulceagă.
      Deseori, vizualizez spusele prietenilor de aici. Așa s-a întâmplat și acum, am văzut cu ochii sufletului cămăruța, mâinile împletind șnurul, m-am revăzut apoi pe mine însămi , preocupată să-mi iasă mărțișorul cel mai frumos.
      Sunt unele amintiri atât de frumoase, că nu se uită niciodată, rămân prinse în șnurul lor cu mătase de mărțișor!
      Mă bucură mult vizita ta!

      Ștergere
  3. martisoarele sunt un gest frumos si sunt sigura ca mai sunt si alte povesti despre martisoare, si eu am scris-o una, de fapt un fel de compunere la romana.
    o seara buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vezi tu, Lav,
      Ne oferim fel de fel de lucrușoare, cu la fel de mai mult sau mai puțină implicare sufletească. Mărțișorul împletit are ceva aparte- este un dar făcut din inimă.
      O să trec mai pe seară să te citesc!
      Zi bună!

      Ștergere
  4. E atat de tulburatoare povestea Martisorului si nu se demodeaza, chiar daca isi schimba straiele, raman esentiale Rosul si Negrul...Multumesc pentru aceasta emotionanta evocare.
    La multi ani de 8 Martie, draga Gina si iarta-mi intarzierea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O, Maria, ce plăcută vizită!
      Da, mărțișorul își păstrează vechile-i obiceiuri- alungă tristețea neagră, oboseala, apăsarea și aduce iubirea roșie, împletită în fir alb de puritate!
      Cred că strămoșii, în felul lor, erau ceva mai profunzi , dar și mai romantici decât noi.
      Aș fi vrut să primesc un mărțișor împletit de niște mâini care știu să mângâie!
      Să fii iubită!

      Ștergere
  5. Mie imi aduce aminte de o veche poezie din manualele copilariei:
    Martie, martie, martisor
    Ai dat drumul la izvor
    Risipind si nori si ceata
    Tu aduci mereu la viata
    Iarba, gaze, flori, albine
    Eu de aceea tin la tine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce frumos!!
      Dacă ați fi recitat poezioara un pic mai devreme, o postam ca mărțișor!
      Oricum, mulțumesc frumos pentru frumosul din versuri!
      O zi bună!

      Ștergere
  6. Gina, despre martisorul tesut cum spui tu, mi-a povestit si tata. Mai stiu ca erau fete care daruiau si ele martisoare baietilor, de obicei erau un fel de cravate lucrate de mana cu alb si rosu.
    Este o traditie frumoasa, sper sa nu o pierdem.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Diana,
      Mi-am reamintit, chiar am croșetat o cravată pentru fratele meu. Astăzi , nimeni nu și-ar mai pune un obiect atât de demodat..
      Știi ceva? mai împleteam din alb și roșu semne de carte. Tare rău îmi pare că am rătăcit îndeletnicirea asta în timp.
      Poate că într-o zi , o să-mi fac vreme să adun în alb și roșu un strop de copilărie!
      Să ai zile frumoase!

      Ștergere
  7. Cu toata sinceritatea o spun doamna Gina, eu nu am stiut atatea lucruri despre Martisor si ma bucur foarte mult ca le-am aflat de aici de la d-voastra.
    Noi copiii, purtam martisoarea, prinse in piept, iar baietii prinse pe caciulita toata luna Martie, dupa care le agatam de crengutele unui mar, din gradina.
    Imi amintesc acum, cum mamica, noua fetelor, ne impletea, foarte frumos bratari pe care le facea impletind opt fire de lana alba si rosie, vopsita de ea, (foarte frumoasa impletitura) care se terminau cu jnur impletit in trei fire, sa ni le putem lega la mana, iar de el atarnau cicurasi.
    Cu impletitura aceasta in opt, ne impletea si parul nostru, duminica dimineata inainte de-a merge la biserica. Aveam amandoua surorile, un par foarte lung. Avea o rabdare infinita mamica, iar noi eram tare admirate de femile din biserica. Doamne ce dor mi-e de acele vremuri.

    O zi minunata va doresc, doamna Gina, insorita si inmiresmata cu parfumul primaverii. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ștef,
      Toată viața învățăm. Sunt o mare iubitoare de povești și de legende, așa că tot ce primesc mă bucură. La rându-mi, încerc să-i bucur pe alții.

      Ce frumos obicei ai descris!
      Îmi imaginez cât de mândră putea fi mămica voastră, privindu-vă cozile împletite în opt- chiar nu știu cum ar fi- școlăriță fiind, eu am purtat, totdeauna, părul împletit în trei..

      Să ai o seară frumoasă!

      Ștergere
  8. Era pe vremuri un obicei in a educa in spiritul frumosului, a iubirii aproapelui. Azi totul e doar incrancenare. "Sa iau o diploma, sa nu-mi incarc memoria cu lucruri care nu-mi sunt utile." Probabil ca si martisorul intra in categoria: "Iese ceva de aici?" Pacat. Devenim brute.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, este mult adevăr în ce spuneți- chiar și cele mai frumoase obiceiuri se transformă în surse de câștig- am trecut, așa, în grabă, prin centrul orașului ,unde este piața mărțișorului- chiciuri, de la un capăt la altul..nu spun mai mult.
      Cât despre veselie- doar între prieteni foarte apropiați. Tot este bine, așa-i?

      Ștergere
  9. Multe lucruri neştiute mi-ai dezvăluit.
    In fiecare am confecţionez mărţişoare cu copiii de la şcoală.Am făcut şi aşa cum făceai tu când erai mică.:)
    Ce e interesant în zona Şteiului(unde locuiesc acum) faţă de zona Beiuşului(unde m-am născut),desi ne despart numai25 de km?
    La Ştei baieţii primesc mărţişoare de1 Martie,iar fetele în 8 Martie.La Beiuş fetele primesc mărţişoare de 1 Martie şi flori de 8 Martie.:)

    RăspundețiȘtergere
  10. Chiar ai lucrat mărțișoare de mătase, Angi?
    Doamne, ce mă bucur!! Cum de nu mi-a venit în minte să încerc? nu știu dacă mi-ar mai ieși la fel de frumoase ca în copilărie.
    M-ai emoționat!

    RăspundețiȘtergere