vineri, 30 martie 2012

retro pentru toate sufletele!



Ca în fiecare seară de joi, sala mare a cs își lasă ușa larg deschisă- eșarfe colorate discret, parfumuri florale, toate vârstele, salutări în treacăt.
Cvartetul Tiberius-Tibor Molnar( vioara I), Karoly Lokodi(vII), Jozsef Molnar (violă), Elod Zagoni (violoncel).
Talentați, foarte serioși, senini, fără să-și impună, extrem de atenți cu publicul, atmosferă plăcută, relaxată și relaxantă, cum ar putea să fie altfel, într-o seară în care s-a ales un repertoriu antrenant?
Abba- chiquitita, The winner takes it all, A.L.Webber-Don’t,t cry for me Argentina, All I ask of you, Holograf-N-am iubit pe nimeni, Vunk-Pleacă, Rybak-Fairytale, Michael Jackson-We are the world, I.Bukova-Butterfly Waltz, Demis Roussos-Red rose café, R. Clyderman-Balade pour Adeline( mor după piesa asta!) A. Bocelli& S. Brighyman-Time to say goodbye, Gică Petrescu- Zaraza, Du-mă acasă, măi tramvai, Căsuța noastră, J.Brahms- Dans maghiar nr.5.//


În fața mea, o pereche, dincolo de prima tinerețe, domnul tresaltă vizibil în ritmuri de  Zaraza, doamna îl admonestează aspru, n-am înțeles de ce, în rândul din față, cel mai longeviv privitor- ascultător, un celebru profesor de matematică, face fotografii, se vede  cât  de implicat și binedispus este. 
În stânga, un puști , nelipsit de la concerte, dirijează nestingherit pe ritmul căsuței noastre, darul  cvartetului ca  bis.
Și pentru că seara a răscolit ușor o lume retro, am cules câteva informații despre fostul nostru mic Paris,  sursa Oovi din îndepăratata Americă.//


1. Bucureşti este a 6-a capitală ca mărime din UE.
2. Cea mai veche gară în Bucureşti este Filaret.
3. Primul drum din Bucureşti a fost Drumul de Lemn, astăzi Calea Victoriei. Calea Victoriei era pavată cu trunchiuri de copaci.
4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucureşti în 1840, fiind printre primele oraşe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport.
5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană. Stăteau cocoţaţi pe zid şi le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară şi un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.
6. Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact în 26 august 1944, s-a urmărit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba însă a ratat ţinta şi a căzut pe Teatrul Naţional.
7. Denumirea veche a parcului Cişmigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar în 1779 Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a oraşului porunceşte să se construiască o cişmea spre ieşirea Ştirbei Vodă de astăzi.
8. Numele străzii Lipscani provine de la oraşul Leipzig din Germania , lucru ce aminteşte de viaţa comercială extrem de dinamică a Valahiei.
9. Oraşul Bucureşti este desemnat capitală a Ţării Româneşti în 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica.
10. Între 1798 şi 1831, populaţia Bucureştiului se dublează. Recensământul din 1798 număra puţin peste 30 mii de locuitori, în timp ce 33 de ani mai târziu se ajunge la 60.587 locuitori. Între 1948 şi 1992 populaţia Bucureştiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai oraşului a fost 1.929.000.
11. Peste 20 de biserici şi aşezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crângaşi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă (1591) şi altele.
12. Bucureşti este înfrăţit cu 9 oraşe din întreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing , Atlanta , Budapesta sau Hanovra.
13. Palatul Telefoanelor din Bucureşti a fost construit între 1929-1934 în stilul zgârie-norilor americani şi a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucureşti.
14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare româneşti – mititeii – au fost inventați la sfârşitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit La o idee, care se afla pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul şi umoristul N.T. Orăşanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o o abodanță, gheața , cremă de Siberia, scobitoarea ,o baionetă, țuica, o idee. 
Cârnații mici au fost numiți mititei, atunci când, fiindcă se terminaseră mațele pentru cârnați, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnați mai mici şi fără înveliș.//
Du-te să vezi și să asculți cvartetul Tiberius!
  acum, rămâi cu  Zaraza, nu vei regreta, chiar dacă suntem în post.

27 de comentarii:

  1. Uf....si eu vreau:((
    Ma multumesc cu melodia pusa aici. Frumos.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vera,
      Dacă ai un pertener la îndemână, încearcați un tangou, n-o să vă pară niciunuia rău!

      Ștergere
  2. Si lumea ta e pe placul meu.:)Azi sunt alaturi de tine la concert:).As vrea eu!
    Multe lucruri mai ascunde Bucurestiul!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Angi,
      Dacă ai fi mai aproape, te-aș invita cu mare drag !

      București-păcat că a pierdut mult din farmecul de odinioară..

      Ștergere
    2. Din Canada-

      ’’Bucureștii, îngrămădirea aceasta paradoxală, în care se intălnesc atătea aspecte contradictorii - bătrâne și moderne, elegante și boccii, duioase si hilariante -, prezintă, pentru pictorul însetat de frumusețea vie, un nesfârșit domeniu de inspirație" - N. Tonitza

      Pe boltă , când răsare luna...

      Te invit la Capșa (interbelică), pentru că mângâie sufletele oamenilor, îmbie gusturile și îmbată simțurile.
      Capșa înseamnă renumele-i mare, precum povestea soldatului ce-a fost ucenic-cofetar și a fșcut întâia dulceață în petale de trandafir - marele Capșa...

      Dacă tot ne-a venit dorul de duca, hai atunci și la Atheneu, să ne lasam încântate de-o... Fuga de Bach.

      * Gina, textul nu-mi intra pe blog( am incercat de doua ori si-mi da eroare)

      Ștergere
    3. Luli,
      Cum aș putea refuza o asemenea invitație?
      De la Atheneu și Capșa, de-ar fi joi, ne-am opri să vedem baletul „Anna Karenina„.
      Sau ne-am duce la un film.
      Și când vântul se va domoli, ne-am opri în Cișmigiu.
      Și dacă partenerii noștri de dans vor sosi la timp, am merge „într-o cârciumioară, la șosea, unde cântă un pian și o viaoară..„ vom dansa după muzica lui Jean Moscopol”
      Acasă ne-am întoarce cu trăsura! ce zici?

      Ștergere
  3. As vrea sa fi trait vremurile cand aceste voci se auzeau tremurat si sacadat pe strazi dupa cum ii obosea flasnetarului mana. Farmecul acelor vremuri il mai putem vedea in poze, in filmele de epoca dar cei care vin dupa noi nu vor mai simti fiorii pe care ii simt parintii nostri, pe care ii cunoastem si noi si pe care nu stiu cine ii va mai cunoaste macar peste 30-40 de ani. Farmecul acestor melodii este dat si de scartaitul acului pe placa de patefon care celor ce acuma vor numai hifi li se va parea o bataie de joc la adresa ascultatorului. Noi inca mai stim ca acel zgomot poarta in el istorie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Câte ceva știu din poveștile unei mătuși, mică pe atunci- o fermeca și pe ea o verișoară bogată și frumoasă, care mergea la baluri.. fetele primeau niște ilustrate de la băieții care le invitau la dans- cine aduna cele mai multe era „regina balului„.
      Patefonul? un miracol!!
      Tulburătoare vremuri!

      Mi-i amintesc pe renumiții lăutari dintr-un sat vecin, arvuniți cu multe luni înainte de nunți și de petreceri. Duminica după- amiază, se adunau în centrul satului și cântau pentru toată lumea. Era ceva fantastic pentru mine!
      Seara, părinții mergeau la bal, noi rămâneam cu bunica.
      Multe dintre romanțele, care făceau deliciul petrecerilor de atunci, îmi sunt cunoscute și tare dragi.
      Da, aveți dreptate, farmecul lor este de neegalat-eu cred, totuși, că se vor păstra, pentru că nu toți tinerii sunt ascultători de ceea ce se oferă astăzi..

      Pentru două ore, aseară, am trăit într-un alt timp!

      Seară frumoasă vă doresc, cu o romanță în suflet!

      Ștergere
  4. Debunaseama!
    Mi-ar surade si o -bataie cu flori- la Sosea. Ma insotesti?
    L

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă și gândeam, Luli, că lipsește tocmai punctul culminant al plimbării- bătaia cu flori!
      p.s. unde ni sunt partenerii de vals?

      Ștergere
  5. Da, sunt prezenti. Au intarziat putin, fiindca unul, isi uitase jobenul si monoclu'.
    Eh, l-am iertat. Treaca de la mine...
    L

    RăspundețiȘtergere
  6. Am ascultat pe Youtube,piesă după piesă, aşa cum le-ai înşiruit tu! Am ascultat cu ochii închişi şi cu imaginaţia "turată la maxim" ! A fost ... o nebunie! Mă întreb cum ai putut sta pe scaun în timpul concertului!? Ai plecat plutind pe un nor, sau pe un vis? Te-a însoţit Clyderman în noapte, ori Demis Roussos te-a convins să sorbiţi împreună o cafea? Eu...eu visez şi acum fără să fi fost în sală! Minunat!Mă bucur pentru tine!
    Şi Bucureştiul... o ! Da! Bucureştiul nostru a fost cândva un mic paradis! Azi este copleşit de forfota unei lumi pestriţe...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ei, Aura, nu prea am avut încotro, a trebuit să stau , nu neapărat nemișcată, dar știi cum este- atmosferă fină, lume delicată. Oricum, m-am disrat pe cinste!
      Puțin a lipsit să fredonez ceva mai tare „ N-am iubit pe nimeni„ sau „Buteeerfly waltz„..la dansul maghiar, chiar am avut niște impulsuri magnetice!

      Ștergere
    2. Gina, lume delicată zici? Păi nu vin eu în Piteşti? Dau eu tonul! Spectatorii lui Andre Rieu sunt aproape în tavan !

      Ștergere
  7. Ei, da!
    Asa ,''a la mexicainne''.
    L

    RăspundețiȘtergere
  8. @ Gina,
    Bună seara !
    Ca de obicei ,ne răsfeți cu ceva frumos !
    Felicitări !
    Weekend plăcut !
    Alioșa.

    RăspundețiȘtergere
  9. @Alioșa,
    Dacă ai fi ascultat „Zaraza„, sigur ai fi dansat!

    RăspundețiȘtergere
  10. Frumoasă muzică, frumoase timpuri.

    RăspundețiȘtergere
  11. Amintirile sunt intotdeauna placute. Daca ascultati doi barbati discutand despre stagiul militar, veti crede ca a fost o plimbare prin Eden. Bucurestii de altadata? Erau "la fel cu cei de azi". Depinde numai cu ce ochi ii privesti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate, pentru că întâmplările ulterioare țin mai mult de ceva absolut personal.

      Toți bărbații din familia mea mi-au povestit din armata lor. Pe cele ale bunicului, decotat pe frontul de la Mărășești le-am pus în suflet. Ale tatei s-au cam rătăcit..
      Despre București, ce să zic- impresiile mele sunt amestecate. Țin de întâmplări absolut personale.

      Ștergere
  12. Buna seara, doamna Gina! :)

    Ma bucur foarte mult ca ati petrecut o seara de joi minunata, doamna Gina si va multumesc mult si pentru informatiile din "fostul nostru mic Paris".
    O seara minunata va doresc, doamna Gina! :)

    RăspundețiȘtergere