miercuri, 19 septembrie 2012

in memoriam

Romulus Vulpescu- poet, eseist, traducător

5 aprilie 1933, Oradea/18 septembrie 2012

(citește și  aici )

In fiecare zi

In fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, in loc,
Ramane un desert de disperare.
Ne amageste lenea unui vis
Pe care-l anulam cu-o sovaire;
Ne reculegem intr-un cerc inchis
Ce nu permite ochilor s-admire;
Ne rasucim pe-un asternut posac,
Insingurati in doi, din lasitate,
Mintindu-ne cu guri care prefac
In zgura sarutarile uzate;
Ne pomenim prea goi intr-un tarziu,
Pe-o nepermis de joasa treapta trista;
Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu,
Ca sa mai stim ca dragostea exista.
In fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, in loc,
Ramane un desert de disperare.//

10 comentarii:

  1. Mult timp am cumparat "Romania mare" pentru pagina "Cele mai frumoase poezii"... Apoi am ramas doar cu articolele Ilenei si ale lui Romulus Vulpescu...
    Imi pare rau ca nu ii mai pot citi scrierile de acolo!
    Sa-i fie trana usoara!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. coincidențé? citește aici-



      Romulus Vulpescu - Sentimentul zilelor
      Razboiul începe întotdeauna duminica dimineata la zece
      Si, daca-i senin, pîna spre seara la sase, pier cu duiumul eroi.
      Pentru pace, se cere sobrietate, un aer ceva mai rece:
      Pacea se-ncheie-n zori, de obicei la cinci, joi.

      Femeile pe care le cauti se ofera dupa-amiaza la trei, lunea:
      Atunci, abandoneaza conventii, vestminte, retineri.
      Putin trist, distant poate (n-am putut stabili ratiunea),
      Îsi iau ramas-bun la un vermut, la prînz, pe la unu, vineri.

      Copiii se nasc mai cu seama - observ - seara, marti:
      Ora lor preferata e catre sapte si un sfert.
      Sîmbata pe la patru de parinti te desparti,
      Conducîndu-i pentru un voiaj foarte lung si, mai ales, cert.

      Numai miercuri, toate orele stau asteptînd:
      Numai miercurea ma contempla indiferenta si nu pot s-o implic.
      Numai miercurea voi pleca, într-un ceas fara timp, nu stiu cînd:
      Numai miercuri nu se-ntîmpla nimic.

      Ștergere
    2. Numai miercurea voi pleca, într-un ceas fara timp, nu stiu cînd:
      Numai miercuri nu se-ntîmpla nimic.
      da, versurile capătă o proiecție filozofică amară și, cumva, oraculară..

      Ștergere
    3. Eu m-am născut într-o miercuri. :(
      Dar, fireşte, proiecţia poetului era dinspre sine însuşi tot spre sine.
      Suflet împăcat, drum bun!

      Ștergere
    4. Olly,
      Cred și nu cred în coincidențe, întâmplări , vise, previziuni..miercuri este ziua mea bună, zice zodiacul.
      Se întâmplă să nu se întâmple mereu așa, completez eu..

      Să-i fie eternă odihna!

      Ștergere
  2. Buna seara, doamna Gina!
    Am adus si eu o bijuterie din comoara marelui poet, eseist, Romulus Vulpescu!

    Vine vremea – Romulus Vulpescu

    Vine o vârstă, vine o veste, vine o vreme
    Vine o vamă, vine o voce, vine, cheamă
    Cheamă ziua, cheamă ora, cheamă clipa tuturora
    Cheamă, pleacă, vine, este !
    Vine vama să-mi măsoare porţia de har,
    Vine vama cu închisoare, căci am fost tâlhar.
    Vine ziua să coboare discul meu solar,
    Vine ziua să fiu boare, cer şi aer clar.
    Vine vestea să-mi strecoare să respir mai rar,
    Vine vestea că-i răcoare pe itinerar,
    Vine ora care doare, scrisă în calendar,
    Vine ora ca odoare să vă las în dar.
    Vine vârsta când dogoare patul de coşmar,
    Vine vârsta de rigoare şi de somn sumar.
    Vine clipa să înfioare mitul necesar,
    Vine clipa când mioare în polcul lor tresar.
    Vine vremea la izvoare să mă întorc deci iar,
    Vine vremea să dau floare, poate fructe chiar.
    Vine o vamă, vine o voce, vine, cheamă
    Cheamă, pleacă, vine, este !

    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

    O seara linistita va doresc, doamna Gina, cu mult drag! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multă tristețe, un mod înțelept de a privi curgerea neiertătoare a vremii, un poem în care ”vine„ este o „repetabilă povară”, o anticipare a sfârșitului.
      Mulțumesc, Ștef!

      Ștergere
  3. "O boala care ne uneste, batranetea" Dureros de adevărat!
    Dumnezeu să-l odihnească în pace!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Interviul este pătruns de reflecții tragice.
      Bătrânețea ar trebui să fie pentru fiecare om o etapă a relaxării filozofice, a înțelepciunii. Ea începe ca o toamnă apăsătoare- cu melancolii, ploi lungi și reci.
      Așa am simțit citind interesantul interviu.
      Este o cronică a unor vremuri trecute și actuale, pe care contemporanii nu o mai deschid, pentru că adevărul , ori doare, ori deranjează.

      Fie-i țărâna ușoară!

      Ștergere