luni, 29 octombrie 2012

mie mi-e drag românul



  și știu a prețui bunătățile  cu care  l-a dăruit natura. Mi-e drag să-l privesc și să-l ascult..Eu îl iubesc și am multă sperare într-acest popor plin de simțire, care respectă bătrânețile, care-și iubește pământul și care, fiind  mândru de numele său de roman, îl dă ca un semn de cea mai mare laudă oricărui om vrednic, oricărui viteaz..
Așa zicea Alecsandri despre românul  care s-a născut poet.
Să nu-mi spui  că nu mai crezi o iotă din vorbele bardului..
Că, între timp, lucrurile s-au schimbat, asta este altă poveste.

 Despre  Românul pe care îl știam eu în copilărie, se spunea,  și încă sper că mai este valabil, că  scoate apă și  din piatră seacă.. face el, ce face, drege , strică și repară și o scoate la capăt. 
Este valabil pentru omul simplu, silit  să tot inventeze, ca să supraviețuiască.
Dacă  o să te uiți la  fotografiile de mai jos,  o să recunoști, cu un pic de  simpatie,  că   și pe la alții funcționează aceeași regulă a inventivității! ( fotografiile le-am primit de la  o  colegă de școală, stabilită pe alte meleaguri)


 Carul  frânt, de Anton Pann Si carul in drum frangand, Ca si alte dati l-a dres Si la casa sa a mers. Copilul sau alergand Si carul frant dres vazand, Il intreaba: “Taica! dar Cine-ti drese carul iar?” Tatal sau raspuns i-a dat: “Eu, fatul meu, cine alt?” “Apoi cine te-a-nvatat?” Copilul iar a-ntrebat. “Nevoia, copilul meu, Ea stie ce nu stiu eu” “D-apoi unde sade ea?” Copilul sa stie vrea. “In padure”, i-a raspuns. Si la treaba lui s-a dus. Deci copilul mai crescand Si la padure mergand, Peste loc rau cum a dat, Franse carul incarcat Si, sa-l dreaga nestiind, Fluiera, la el privind. Apoi aminte s-adus Tatal sau cum i-a fost spus. S-incepu a alerga In sus, in jos, s-a striga: “Nevoie, nevoie, fa! Vin’, ma-nvata, ori il fa” Dupa ce a vazut dar Ca striga intr-un zadar, Sa apuca singurel, Cazneste destul la el, Potrivit, nepotrivit, Bine rau, a ispravit. Acasa daca a mers S-il vazu tatal sau dres, Ii zise : “Ei, fatul meu! Nu e cum iti ziceam eu?” “Nu - ii zise suparat - Nimenea nu m-a-nvatat. Iar tatal sau cam razand Ii dete raspuns zicand: “Ba chiar nevoia a fost, Carea-nvata p-orice prost; Ca ea de n-ar fi venit, Tu atat n-ai fi caznit. Ea arata sa incepi La orce nu te pricepi, Apoi bine, rau, muncesti Si tu-n lume sa traiesti”//
prin politică se vor fi citind parabole? 
 un cadou muzical de la Octav-


12 comentarii:

  1. Vezi,cand oamenii sunt mai nevoiasi si inventeaza solutii necesare unor activitati,viata capata un anume farmec.Astazi totul este ready-made,doar apesi pe un buton si gata...the end!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu cum le este altora.
      Mie îmi plac lucrușoarele vechi, care, chiar dacă „șchioapătă„, după ce primesc reparațiile cuvinte, arată ca nou- nouțe.
      Și ceea ce le dă un anume farmec este că poartă cu sine amintiri dragă!
      Unii se debarasează ușor de lucruri, găsesc că este firesc. EWu sunt ceva mai conservatoare.

      Ștergere
    2. Ma gandesc la copii cum strica jucarii..nu le plac de-a gata,sunt curiosi sa le construiasca ei mai degraba.Sau poate ma insel.

      Sunt unii care iau de la gunoi lucruri vechi si le reconditioneaza cu multa grija si un aport deosebit de imaginatie,creativitate.In final ies lucruri uimitoare.O asemenea persoana ,vorbea despre o asemenea pasiune ca despre o sansa a lucrurilor vechi de a fi ceva nou.Pana si lucrurile au dreptul la o sansa!Despre oameni,ce sanse avem noi romanii oare?!Cata importanta acordam altora?!Avem inventatori deosebiti care isi vand inventiile in strainatate,aici li se inchid usile.Trist.

      Ștergere
    3. Cum să traducem comportamentul copiilor?
      Instinctiv,ei sunt creativi, chiar dacă, stricând o jucărie nouă,pe care apoi încearcă să o recompună, îi supără pe adulți.
      Noroc că există și niște scheme interesante-„Lego „, apoi jocuri de construcții, care solicită imaginația, seriozitatea și atenția micuților.
      Despre noi și cei de alături? grea temă..

      Ștergere
  2. Un pic de muzica?
    http://saigonocean.com/NhacNgoaiQuoc.htm

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc frumos!
      Am ascultat, încerc să aduc și aici,imediat!

      Ștergere
  3. românul este poet, românul este inventiv, românul ştie să fure... meseria :) etc.
    este şi amuzant, dar chiar practic şi trebuie să recunosc că admir felul de a fi al celui care caută mereu soluţii!

    m-a relaxat aici, la tine, draga mea Gina.
    o seară plăcută!

    RăspundețiȘtergere
  4. Otty,

    Îmi place ..de mor chestia asta- „românul ştie să fure... meseria :)„hi! hi!

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu trebuie sa invat, iar altii... fura meserie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În cazul de față este pozitiv! Și moral.
      Pentru că Otty este poetă!

      Ștergere
  6. Buna seara doamna Gina! :)
    Oh, doamna Gina, sunt prea ocupati politicienii nostrii cu imbogatirea, cum sa mai citeasca si parabole.
    Asa-i romanul, inventiv de nevoie si face, fel de fel de improvizatii, care uneori sunt chiar fatale... din pacate!
    O seara minunata va doresc, doamna Gina, cu mult drag! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-ai distrat, Ștef cu gândul tău despre mai-marii noștri!

      Ștergere