sâmbătă, 3 mai 2014

(intre timp) mi-am dat seama

 ca orice mare iubire are, in adancul ei, ceva tragic..
Octavian Paler, Apararea lui Galilei 
I-am  citit   cu mare placere, cu un fel de voluptate, multe dintre carti . 
I-am iubit pasiunea  pentru Lisa, pentru nelinistea din  inima vorbelor. Si limpezimea  de lama , taind in carnea vie a realitatii.
Nu pot sa spun ca l-am inteles- de multe ori, ascultandu-l seara, vorbind pe la cate o televiziune, refuzam sa-i vad incrancenarea...voiam, ca, fie chiar si pentru o clipa,  sa-i vad chipul inseninat de un zambet fugar.
Au trecut sapte ani, de cand  vorbeste tacand..











  • Avem timp pentru toate. Să dormim,să alergăm în dreapta şi în stânga, să regretăm ce-am greşit şi să greşim din nou,
    să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,
    avem timp să citim şi să scriem,
    să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
    avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm,
    avem timp să ne facem iluzii
    şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.
    Avem timp pentru ambiţii şi boli,
    să învinovăţim destinul şi amănuntele,
    avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
    avem timp să ne-alungăm întrebările,
    să amânăm răspunsurile,
    avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm,
    avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
    avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea,
    avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.
    Avem timp pentru toate.
    Nu e timp pentru puţină tandreţe...
  • 6 comentarii:

    1. Impartasesc cu dvs dragul si admiratia pentru Octavian Paler...Chiar in urma cu cateva zile s-a nimerit sa ii citesc aceste randuri cu care Paler ne forteaza daca as putea spune astfel, sa ne trezim din adormirea zilnica...

      RăspundețiȘtergere
    2. Ce bucurie, sa te ~revad`~, Vera!

      Caut prin cartile lui-

      ~Dintr-odata, redescopar ca esentiale sunt doar: viata, iubirea si moartea. Restul e spectacol. Amagire.
      Si ar avea vreun sens sa protestezi?
      Nimeni nu ne-a fagaduit nimic la nastere, Dumnezeu nu ne datoreaza nimic, orice repros ar fi ridicol..`~
      Aventuri solitare

      RăspundețiȘtergere
    3. Tocmai acea "incrancenare" cum spui o ador la el!Putini oameni la tv am vazut care sa arate ca ii doare realitatea,ca le pasa cu adevarat ce se intampla in lumea asta!.
      Un om grav,meditativ,sensibil,vertical !
      Pacat ca nu mai este printre noi!

      RăspundețiȘtergere

    4. ~~Poate ca melancoliile mele seamana cu baltile tulburi formate dupa ploaie. Intru in ele fara sa ma inec.
      Ma roade doar tristetea ca n-am dus nimic pana la capat.
      Cu toate acestea, de cate ori ma trezesc dimineata si ies pe micul balcon al camerei sa vad marea , inca adormita. simt un nod in gat, la gandul ca , intr-o zi, nu voi mai admira inceputul unei noi zile.
      Ma uit, minute in sir, cum combina pescarusii gratia cu ferocitatea, pandindu-si prada, flamanzi , si lasandu-se , fulgerator , in picaje scurte..
      Aventuri solitare, pagina 53.

      RăspundețiȘtergere
      Răspunsuri
      1. Tristetea lui ma fascina,ca si la Cioran.Au ceva in comun,sunt cum s-ar spune din aceeasi familie,,,probabil ca avem o anumita apartenta astrala care determina asemanari sau diferente.
        Imi plac oamenii care sunt patrunsi de rosturile neimplinite ale acestei lumi,...

        ps;cum adica nu a dus nimic la capat?

        Ștergere
    5. Da! si eu cred ca au ceva in comun, poate pornind de la convingerea fiecaruia dintre ei ca fericirea este ceva strict personal; ca si-au dorit ( si au izbutit, poate) sa traiasca ~dupa capul lor~.

      Cat despre intrebarea ta, iata ce spune Octavian Paler: trebuie sa- ti sapi gradina , pana la capat, chiar daca nu infloreste nimic in ea~~.

      Mai multe , gasesti aici:

      http://www.romlit.ro/octavian_paler_criza_valorilor_nu_bntuie_numai_la_porile_orientului

      RăspundețiȘtergere