duminică, 16 noiembrie 2014

cu ochi mari, duminica

Votul meu contează!
Burnițează.

Deloc agresiv, mai degrabă dulceag, duminica de noiembrie are ceva norvegian, și londonez, și franțuzesc, fiecare în parte și toate laolaltă.
Am votat!


În același loc, scump sufletului meu.
Cum să uit de câte ori am stat la ușa unei bărbătoase directoare, obligând-o să facă loc pe lunga ei listă de preferințe și pentru întâiul meu născut?
Am revăzut încăperile grădiniței, în care pentru fiecare dintre copiii mei am intrat  cu mult peste o mie  de ori.

Șorțulețe bleu, ciorăpei căzuți, ochi somnoroși, lacrimi ascunse, degețele cărând micul sac în care , de-a valma, se adunau culori, frunze, măști, hârtie lucioasă, bețișoare, fructe, plastilină.

Astăzi am votat cu gândul meu cel mai bun pentru copiii mei , pentru, deja elevi, nepoții mei!//
 Tu ai votat??

 Gândăcelul,
Elena Farago

De ce m-ai prins în pumnul tău,
Copil frumos, tu nu știi oare
Că-s mic și eu și că mă doare
De ce mă strângi așa de rău?

Copil ca tine sunt și eu,
Și-mi place să mă joc și mie,
Și milă trebuie să-ți fie
De spaima și de plânsul meu!

De ce să vrei să mă omori?
Cș am și eu părinți ca tine,
Și-ar plânge mama după mine,
Și-ar plânge bietele surori,



Și-ar plânge tata mult de tot
Căci am trăit abia trei zile,
Îndură-te de ei, copile,
Și lasă-mă, că nu mai pot!...

Asa plângea un gândăcel
În pumnul ce-l strângea să-l rupă
Și l-a deschis copilul după
Ce n-a mai fost nimic din el!

A încercat să-l mai învie
Suflându-i aripile-n vânt,
Dar a căzut în țărnă frânt
Și-nțepenit pentru vecie!...

Scârbit de fapta ta cea rea
Degeaba plângi, acum, copile,
Ci du-te-n casă-acum și zi-le
Părinților isprava ta.

Și zi-le că de-acum ai vrea
Să ocrotești cu bunătate,
În cale-ți, orice vietate,
Oricât de făr-de-nsemnătate
Și-oricât de mică ar fi ea!

4 comentarii:

  1. A mai trecut o zi plina pentru noi ,asa ca ,si noi am fost la vot,si sper sa ne fie bine!De "mai bine" nu putem inca vorbi,dar eu sper c-o sa vina si aceea zi.:)

    Gandacelul e personajul care ajunge cel mai bine la suletul copiilor si dupa ce le-a intrat in suflet,acei copii vor deveni oameni cu multa sensibilitate.

    RăspundețiȘtergere
  2. Dragă Angi,
    Ziua nu s-a terminat, va fi destul de lungă, după cum sunt semnele.
    Eu sunt încrezătoare, că nu degeaba îi învățăm pe copii gradele de comparație !

    Cât despre excepționala poezie ”Gândăcelul„, pe care o păstrez scrisă de mână, de aproape patruzeci de ani ( când piciul meu era „grădinar„, vreau să-ți spun că astăzi am perceput și alte valori.
    O să râzi, dar o văd ca un simbol al încercării de concordie, unde noi, oamenii mari, sunt total săraci.
    Suntem repetenți. Noroc că ( mai) există leacuri..
    Gânduri bune, fată dragă!

    RăspundețiȘtergere
  3. Amintiri! Ce repede trec anii! Am recitit cu placere "Gandacelul".

    RăspundețiȘtergere
  4. Cum spuneam, am redescoperit”Gândăcelul„ în altă cheie!

    RăspundețiȘtergere