duminică, 22 ianuarie 2017

~`Există , oare, vreun mijloc de a „vedea” răspunsul? „

 Nici nu mai ninge, nici ger  nu este, cu toate astea, plutește un frig care  se naște  din albul devenit gri. Ceva, care vine de nicăieri, se răspândește, îngroșându-se în șuvoi..
 Când simt  asta,  iau măsuri. Prima-  niciodată  nu dau greș cu ea, este  să mă duc la librărie. Lumea aceea tăcută, în orgolioasa ei indiferență, cuprinsă între pagini, stivuite pe rafturi, nu  are  nimic  a face  cu lumea de afară  sau de la televizor. 
 Cât parfum!
Câte  gânduri!
O magie pe care  nu știu  să o descriu. O simt doar. Și ce bine face!
 Mi-am cumpărat trei cărți.
  
Se impune  o anume estetică sau, de fapt, un fel de ritual:încep lectura  celei pe care o cred  eu mai altfel.
 Despre  Richard  Feynman  nu-mi amintesc să  fi auzit la școală. Sau, poate că ne va fi spus  ”fizicuța ”și am uitat eu. Ce mai! povestitor  este  chiar autorul,  un fizician foarte simpatic! Un tip, care, încă din copilărie, că la maturitate a  făcut  lucruri foarte serioase-, într-un neastâmpăr  original de puști   înzestrat cu o inteligență ieșită din comun, voia să  lămurească toate tainele care i se  iveau în  față.
Mor de plăcere citind!  Să nu crezi că o să-ți povestesc . Nuuu. Ce o să-ți spun  este   o  problemă, din cauza  căreia  m-am oprit din citit, încercând  să-i dau de cap, eu, adultul umanist( pe  jumătate), care vrea să  „vadă ”cu ochii  copilului de  15/ 16 ani.
 Și , cum  nu sunt egoistă, împart  momentul cu tine, adică, eu scriu problema și tu  dai soluții, da? Și-ți dau și o mână de ajutor; adolescentul spune că inventa probleme și teoreme, cărora le găsea mereu un exemplu practic la care  să se aplice. Așa  născocise el un set de probleme cu triunghiuri dreptunghice, în a  căror rezolvare nu indica   lungimile a două laturi, pentru a o găsi pe a treia, ci stabilea  diferența dintre  cele două.
 Ce să mai  bat apa în piuă, iată problema:
avem un catarg și o frânghie agățată în vârful lui. Când frânghia atârnă, ea este cu trei picioare mai lungă decât catargul. Când tragem de ea, ca să fie perfect întinsă, frânghia ajunge  la cinci  picioare de baza  catargului,
 Cât de înalt este catargul?„

Te aștept la discuții!
p.s. poate tragi un pui de somn, ca să  fie mintea limpede!

4 comentarii:

  1. Da, același rezultat l-am obținut și eu, aplicând Pitagora.
    Autorul vorbește,însă, despre o aplicație fizică.Și despre o rezolvare trigonometrică.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, același rezultat l-am obținut și eu, aplicând Pitagora.
    Autorul vorbește,însă, despre o aplicație fizică.Și despre o rezolvare trigonometrică.

    RăspundețiȘtergere
  3. Un prieten găsește o soluție trigonometrică:

    „) solutia trigonometrica: sa notam cu "ung" unghiul facut cu orizontala de sfoara intinsa; si sa ne uitam din nou la triunghiul dreptunghic; catargul este cateta opusa unghiului ung si are lungimea x; distanta pe orizontala intre catarg si funia intinsa este cateta adiacenta ungiului ung si are lungimea 5; funia intinsa este ipotenuza, de lungime x+3.
    Problema se rezolva folosind definitiile functiilor sin si cos si faptul ca sin patrat + cos patrat = 1.
    Functia sin se defineste ca un raport intre doua lungimi.
    sin ung = lungimea catetei opuse unghiului ung/lungimea ipotenuzei In cazul de fata, sin ung = x/x+3
    Functia cos se defineste tot ca in raport intre doua lungimi.
    cos ung = lungimea catetei adiacente unghiului ung/lungimea ipotenuzei In cazul de fata cos ung = 5/x+3
    Folosim acum faptul ca (sin ung) patrat + (cos ung) patrat = 1. Ceea ce inseamna ca avem:
    (x/x+3)patrat + (5/x+3)patrat = 1.
    xpatrat/(x+3)patrat + 25/(x+3)patrat =1
    xpatrat + 25 = (x+3) patrat
    xpatrat + 25 = xpatrat + 6x + 9
    25 = 6x +9
    x = 16/6„

    RăspundețiȘtergere