duminică, 24 iunie 2018

De Sânziene, la Curtea de Argeș!

Sunt locuri, unde ajung o dată sau de două ori pe an. Sau la intervale mai mari. Îmi place nu doar călătoria către ele, îmi place și gândul că merg acolo. Din câte îmi amintesc, eu nefiind argeșeancă, la Mânăstirea lui Manole, prima oară, am fost în studenție. Jucam în echipa de volei a Universității, pe atunci, era o toamnă superbă, undeva, aproape de intrare, un arbore își încolăcea ramurile, cineva ne-a făcut poze....
 Trec anii. 
Ieri, zidirea asta măreață avea ceva atât de special: se lipeau mângâietor pe ziduri raze calde, răzbătea de prin toate părțile muzică de cor, trandafiri, ii, călușari, copii și vârstnici, lumânări și tămâie, într-un amestec dulceag. 
Emoție!
 Da, starea generală era acel ceva cald, care apare de nici unde!





2 comentarii:

  1. http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/06/mit-si-legenda.html

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu cu multe zile in urma , am revenit într-un loc care stiu ca il iubiți deasemenea :
    http://vera-arev-vera.blogspot.com/2018/07/impresii.html?m=1

    RăspundețiȘtergere