vineri, 6 ianuarie 2012

„sunt o armonie de proză și de vers„

De sub  gluga lui transparentă, orașul primește Boboteaza în stropi mărunți de măzăriche, risipiți la întâmplare.
 Frivolă felină, vremea  toarce vise de iarnă,  rătăcite  pe cărări de frunze umede, în  mărgele reci  de ploaie. Obosit de căutări , uitând complet de ger și de zăpadă, cerul și-a potolit neliniștea  în vălătuci  de nori cânepii.//

Eu sunt de modă veche- îmi plac  Strofele pentru toată lumea și Romanțe pentru mai târziu, străzile liniștite, ploaia și mângâierile degetelor ei nevăzute, cerul pufos  când Pleacă berzele valsul frunzelor moi, îmi place să-l ascult povestind   De vorbă cu mine însumi,  depănând Spovedanii,   în Roșu, galben și albastru,  îmi place  să-i citesc poemele , descoperindu-l sincer precum Bărbierul regelui Midas, într-o Romanță policromă , când Sosesc corăbiile, dar mai ales , pentru că
„În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare.„

  „...Pitești este oraşul în care mi-am petrecut copilăria, în care am iubit pentru prima oară şi în care am rămas corigent la limba română. Profesorul meu de pe vremea aceea nu-şi luase încă licenţa în litere. Mai târziu a murit ca director de şcoală... comercială.

și  pentru că  recunoaște fără a fi întrebat-
Nu sunt ce par a fi -
Nu sunt
Nimic din ce-as fi vrut sa fiu!...
Dar fiindcă m-am născut fără să știu,
Sau prea curând,
Sau poate prea târziu...
M-am resemnat, ca orice bun creștin,
Și n-am rămas decât... Cel care sunt!...

Ți-ai amintit, desigur , de poetul  Ion Minulescu, venit pe lume în noaptea de Bobotează  1881.
Nu se poate să nu-i fi ascultat, pe la  vreun târziu ceai dansant , măcar una dintre romanțe..


28 de comentarii:

  1. :)
    La multi ani cu sanatate, Gina!
    Sa-ti fie anul 2012 precum ti-l doresti.

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumoasă evocare! Mulţumesc, Gina!

    RăspundețiȘtergere
  3. Poezia lui Minulescu dacă pot spune aşa, cântă mirajul stării sale sufleteşti. Melancolic, enigmatic reuşeşte să exprime trăirile interioare ca un umorist sentimental. Acestă poezie este o definiţie a fiinţei umane şi mie tare mi-i dragă... :)

    Ecce homo

    Eu sunt o-mperechere de straniu
    Şi comun,
    De aiurări de clopot
    Şi frământări de clape -
    În suflet port tristeţea planetelor ce-apun,
    Şi-n cântece, tumultul căderilor de ape...

    Eu sunt o cadenţare de bine
    Şi de rău,
    De glasuri răzvrătite
    Şi resemnări târzii -
    În gesturi port sfidarea a tot ce-i Dumnezeu,
    Şi-n visuri, majestatea solarei agonii...

    Eu sunt o-ncrucişare de harfe
    Şi trompete,
    De leneşe pavane
    Şi repezi farandole -
    În lacrimi port minciuna tăcutelor regrete,
    Şi-n râs, impertinenţa sonorelor mandole.

    Eu sunt o armonie de proză
    Şi de vers,
    De crime
    Şi idile,
    De artă
    Şi eres -
    În craniu port Imensul, stăpân pe Univers,
    Şi-n vers, voinţa celui din urmă Ne'nţeles!...

    RăspundețiȘtergere
  4. Andrei,
    Aceleași bune urări și ție!
    La mulți ani!

    RăspundețiȘtergere
  5. Tibi,
    Cu să nu-ți placă Minulescu?
    „Sunt ca un vechi răboj de lemn,
    Pe care-ncep să-mi recitesc
    Înfrângerile -n sens invers,
    Că-n suflet, fiecărui semn
    De pe răboj se schimbă-n vers„..
    Mulțumesc și eu!

    RăspundețiȘtergere
  6. VioletaS,
    Poate tocmai de aceea, poezia lui este considerată , de la Eminescu încoace, ca fiind cea mai personală!1 Fiecare vers vibrează-„Necunoscuta care se vindea
    De data asta, nu mai era Ea-
    Era doar vechea ei fotografie,
    Pe care mi-o dăduse numai mie!..

    Și-acum,
    Cred c-ați ghicit cine era
    Necunoscuta care se vindea..
    Era chiar tinerețea mea!„

    RăspundețiȘtergere
  7. Ascultă, priveşte şi taci!...
    Ascultă, să-nveţi să vorbeşti,
    Priveşte, să-nveţi să clădeşti.
    Şi taci, să-nţelegi ce să faci...
    Ascultă, priveşte şi taci!
    (A XI-a poruncă)

    În zădărnicia mea, am încercat să-l parodiez şi pe Minulescu. N-am reuşit. Poate pentru faptul că, chiar dincolo de Eminescu, poezia lui este mult prea personală?!
    Să aveţi o seară minunată!

    RăspundețiȘtergere
  8. Un an nou cu sanatate si multe postari minunate!:)

    RăspundețiȘtergere
  9. Imi plac foarte mult versurile poetului Ion Minulescu, iar muzica formatiei Mondial mi-a incantat copilaria si tineretea! Multumesc Gina, pentru acest REMEMBER!

    RăspundețiȘtergere
  10. Minulescu merge direct la esenţe.
    Să recitim "Ultima oră".

    Minunată reamintire a celui pe care nu-l putem uita, Gina. Romanţele erau pentru mai târziu, adică... pentru noi. :)

    RăspundețiȘtergere
  11. @Biliuță,
    Zădărnicie spuneți?
    Trebuie să scrieți „poezie personală„!!


    „N-am fost decât doi călători cu trenul,
    Ce ne-am urcat în tren fără tichete
    Și fără niciun alt bagaj decât refrenul
    Semnalului de-alarmă din perete”!

    Seară frumoasă vă doresc!

    RăspundețiȘtergere
  12. Robert,
    Un an frumos și ție, cu cât mai multe acuarele!
    Să recitim o strofă-

    În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
    Nu răsună pe trotuare
    Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
    Numărând
    În gând
    Cadenţa picăturilor de ploaie,
    Ce coboară din umbrele,
    Din burlane
    Şi din cer
    Cu puterea unui ser
    Dătător de viaţă lentă,
    Monotonă,
    Inutilă
    Şi absentă...

    Seară bună!

    RăspundețiȘtergere
  13. Marycix,
    Cred că versurile lui Minulescu plac oricărui cititor!
    După muzica „Mondialilor” am dansat toată studenția!

    Îmbrățișări!

    RăspundețiȘtergere
  14. Diana,
    Așadar-
    Ultima oră-

    lui Horia Furtuna
    La Circ...
    Un accident banal —
    Un acrobat,
    Un salt mortal
    Si...
    Acrobatul nu s-a mai sculat...
    Alamurile din orchestra au tacut,
    Iar clovnii din arena au tipat
    Dar publicul din staluri n-a crezut
    Ca poate fi si-un accident adevarat
    Si-a fluierat...
    Zadarnic —
    Mortul n-a mai inviat...
    Pacat de el !...
    Era un tanar acrobat frumos,
    Cu corpul tatuat de sus si pana jos,
    De care publicul se minuna,
    Cand il vedea-ndoit ca un inel,
    Sau cand pe bara fixa se-nvartea

    Ca o morisca de cafea
    Cu balerina langa el!...
    Dar balerina nu-l iubea!...
    Povestea lui?
    Hm!...
    Povestea mea —
    A mea,
    A ta
    Si-a altora!...
    Acelasi accident de circ, banal...
    O zi «relache»,
    Si-apoi, la fel,
    Cu-aceeasi balerina langa el,
    Alt acrobat...
    Alt salt mortal!...

    RăspundețiȘtergere
  15. Virus,

    Să ne ferești tot anul de alți viruși!!!

    RăspundețiȘtergere
  16. Pentru ca sunt nou venita printre voi,voi fi in ton cu Minulescu cu un fragment din "Romanta noului venit":
    Strainule ce bati la poarta,
    De unde vii
    Si cine esti?...
    Strainule de lumea noastra,
    Raspunde-ne de unde vii,
    Prin care lumi traisi cosmarul nepovestitelor povesti
    Si-n care stea gasisi coloarea decoloratei nebunii?...
    ................................................
    De unde vin?
    Eu vin din lumea creata dincolo de zare-
    Din lumea-n care n-a fost nimeni din voi,
    Eu vin din lumea-n care
    nu-i cer-albastru,si copacii nu-s verzi,asa cum sunt la voi,
    Din lumea Nimfelor ce-asteapta sosirea Faunilor goi,
    Din lumea cupelor desarte si totusi pline-n oriceclipa,
    Din lumea ultimului cantec,
    Purtat pe-a berzelor aripa
    Din tarm in tarm,
    Din tara-n tara,
    Din om in om,
    Din gura-n gura,
    Din lumea celor patru vanturi
    Si patru puncte cardinale!...
    Mi-am adus aminte de tinerete,cand eram foarte indragostita si de poeziile lui MInulescu si de altcineva:)))
    L-am descoperit pe Minulescu citind Turism,
    Soseaua urca spre Voineasa,
    Iar Lotrul curge spre Brezoi...
    Vai ce mult am scris,mai las si pentru altii loc:))o seara placuta

    RăspundețiȘtergere
  17. Imi place enorm simbolistica inceputului - purcesul la scris pe o foaie complet goala, abstractia de mazgalelile, greselile si petele dizgratioase de cerneala de pe foile anterioare. Imi pot imagina ca de data asta imi voi scrie zilele mai caligrafic, mai lizibil, mai esential. Poate ca de aceea trec pe la cei doar cativa numai in preajma inceputului de an… si nu si mai tarziu. Iti las, asadar, semnatura… anuala, cu drag si cu cele mai bune urari pentru acest an!

    Jam ne-Minulescian

    Aici
    Sa ma trag mai aproape de aceleasi cuvinte
    Pe care unii au stiut a le randui minunat
    Transcendand timp si constrangerea carnii de om
    Aceleasi cuvinte de care toti ne servim
    Absolut sau banal
    Sau undeva intre
    Sa le iau si eu sa le desfac refac
    Sa le repet la infint
    Pana-si pierd sensurile
    Pana nu mai inteleg de unde-mi vine cheful de joaca sau chin
    De unde vin esentele
    Cine le-a inventat
    Sau daca s-au inhipuit singure
    In miezul conceptului
    De litera dupa litera dupa litera
    Vibratie intonatie
    Potriveala pe stare
    Sau coincidenta
    Cine sa stie
    Cum s-a nascut necesitatea de a ne exprima
    Cine sa fi stiut
    Fragilitatea si inconsistenta abstractului
    Intr-o lume din lut
    Incompatibila sufletului
    Si extensiei lui prin cuvant

    RăspundețiȘtergere
  18. La multi ani - "La aniversara" poetica, Gina!

    RăspundețiȘtergere
  19. Frumoase randuri!
    Cateva randuri din Minulescu mi-au placut mereu..

    Nu sunt ce par a fi -
    Nu sunt
    Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!...
    Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,
    Sau prea curând,
    Sau poate prea târziu...
    M-am resemnat, ca orice bun creştin,
    Şi n-am rămas decât... Cel care sunt!...

    RăspundețiȘtergere
  20. Cu puterea unui ser
    Dătător de viaţă lentă,
    Monotonă,
    Inutilă
    Şi absentă...
    Hahahaha, ca viata mea:))
    In ultima vreme ma gandesc tot mai des ce bun sunt... de nimica:)

    RăspundețiȘtergere
  21. Manuela,
    Știe, oare, cineva să răspundă la întrebarea-

    „Prin care lumi traisi cosmarul nepovestitelor povesti„

    Să gustăm poezia!
    Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  22. lumsa dragă, de departe, astăzi atât de aproape,

    Mă înclin în fața gândurilor tale, caligrafiate
    literă după literă
    vibrații
    „potriveală pe stare
    Intr-o lume din lut
    Incompatibila sufletului
    Și extensiei lui prin cuvânt..

    La mulți ani!

    RăspundețiȘtergere
  23. Irina,
    La mulți ani de gânduri bune!

    RăspundețiȘtergere
  24. Ariel,
    Este glasul -n care cântul/plămădește -ndestularea!

    Zile bune îți doresc!

    RăspundețiȘtergere
  25. Iar eu ma inclin tie, Ginuta! Multumesc. :)

    RăspundețiȘtergere
  26. lumsa 101,
    Trăiesc un sentiment de mare bucurie!
    Și eu îți mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere