vineri, 22 martie 2019

cum zâmbește primăvara!

”De câte ori deschid portița și intru în gradină-mi pare
 Că mă cuprinde-o vrajă dulce, și florile-mi dezmiardă ochii. 
O fantazie uriașă le-a dat un strai la fiecare, 
Și fete nu-s pe tot pământul să-mbrace mai frumoase rochii.”
 Dimitrie Anghel

”Dacă mă privesc

prin prisma universului, ce sunt eu”?
Ludwig van Beethoven

Astă seară, Orchestra Filarmonicii Pitești, dirijor,elegantul Mihnea Ignat, concert/ maestru, Mădălin Sandu, solistă,Miruna Vidican - harpă, ne-a oferit un program pe cât de frumos, pe atât de înălțător:
*Ludwig van Beethoven - Uvertura la Egmont, op. 84
L. van Beethoven și drama destinului, o luminoasă lucrare despre dreptate și libertate națională, despre simplitate și onestitate.
Moartea martirului apare ca o victorie împotriva destinului!
*Gabriel Pierné , Piesă de concert pentru harpă și orchestră „ cel mai complet muzician francez din epoca târzie a romantismului de la începutul secolului al XX- lea.ce frumos se topește sunetul tânguios al harpei în tumultul orchestrei!
*Piotr Ilici Ceaikovski - Simfonia nr. 2, op. 17, Mica Rusie
Un concert frumos, ca însăși muzica lui Beethoven, căreia Ceaikovski”vindecătorul de suflete”, prin simfonie, această ”confesiune muzicală a sufletului„ a întruchipat marea profunzime a sufletului rusesc, pe care eu îl asociez cu versurile lui Esenin
„Cunosc acele locuri unde mă pot pricepe,
Le-am străbătut cu pasul învârtoşat de drum.
Acum mi-i dor de somnul nemărginitei stepe,
În ţara mea geroasă aş vrea să fiu acum.
Dar blânda clipocire s-a stins ca o văpaie,
În fum albastru toate sunt putrede poveşti.
Spun pace vouă, geamuri şi streşini vechi de paie,
Spun pace vouă, câmpuri şi case ţărăneşti.”
Solemnă, maiestuoasă, strălucitoare seară!

Felicitări artișilor instrumentiști care, prin muncă foarte serioasă, talent, dăruire și mult suflet, dau viață Orchestrei simfonice a Filarmonicii Pitești, dăruind publicului, săptămână de săptămână,prilej de bucurie!
Și de împlinire sufletească!❤️

marți, 19 martie 2019

Gaudeamus igitur!

Sporeşte-ţi cântarea precum se cuvine, 
dă ceasului înţelepciunea ce-o ai”
  Lucian Blaga


În parcul din  jurul Universității , câțiva  arbori și-au deschis ,gingaș, muguri  în buchete  albe și roz.Au  ieșit  de prin cotloane   buburuzele. 
 În grupuri, studenți  de la  Sport, Biologie , Limbi străine merg  agale  spre  câte un seminar.
  În dimineața asta,  cu parfum de  verde  proaspăt,  Luci și cu mine, fostele studente  peste care  jumătatea de secol  își zugrăvește   trăiri și  povești ,păstrate într-un   cald colț de suflet,, ne-am întâlnit  cu  emoția  redevenirii .
Astăzi și ieri, ca-ntr-o ramă  mișcătoare!
Am revăzut amfiteatrul  singuratic,  cu  băncile lui  aliniate  ca pentru un curs de literatură comparată,  sala  4, cu amintirea examenului de latină, am ascultat tăcerea coridoarelor,ne-am plimbat  privirile peste  avizierele care, cândva, ne dădeau fiori”  de la cât  se dă bursă în  semestrul ăsta”, ”cine a picat la  Istoria  limbii?”...
Câte o voce temută răsună în gând., 
Alei,  intrări, căminul,  scările  mângâiate de raze piezișe.
  O    mare  felie de  viață, în câteva  zeci de minute!
 O primăvară, ca o  tandră  promisiune!

luni, 11 martie 2019

”Amorezată am fost toată viața

 Şi mai ales fiind eu răţuşca cea urâtă, mi se părea că nu o să mă iubească nimeni niciodată şi o să mor fată bătrână. Dar am jinduit să fiu iubită şi să iubesc“!
”Am visat azi-noapte sărutări, 
Câmpuri de garoafe zdrențuite
Soarele cu zveltele-i cuțite
Înjunghiase cele patru zări ”
Nina Cassian„

Timpul unei femei,Galați- 1924/ New-York 2014, debutul poetic în 1947- prin a cărei viață s-au perindat trei soți, trei iubiri, cum spune ea, două în țară, cea dintâi cu Jany, scriitorul Vladimir Colin,,„La şaptesprezece ani, l-am întâlnit pe tânărul înalt şi suplu, cu aceleaşi vederi ca ale mele (comunist ilegalist), cu aceeaşi pasiune pentru Mallarmé, poezia franceză modernă şi avangarda română“, de care a divorțat , pentru a se căsători cu Al. I. Ştefănescu. Au rămas împreună 36 de ani, până când el a murit. „Ali, spre deosebire de Colin, nu era nici înalt, nici frumos, nu fusese ilegalist, nu-i plăcea poezia modernă, dar m-am îndrăgostit de el până peste cap şi fără argumente. (...) Când mă ascultase cântând la Ateneu sonata mea pentru pian şi vioară (cu Mircea Săulescu) i-a spus surorii lui, care stătea lângă el: «eu cu femeia asta am să mă însor»
Multe iubiri, unele devastatoare, altele mai potolite, 
Eugen Barbu „El, Marele El,/ m-a iubit – n-am ştiut, nu m-am priceput,/ îi priveam chelia (era chel/ Marele El)/ şi sprâncenele răzvrătite/ şi ochii în patru culori/ încrustaţi în orbite/ şi nu ştiam, nu mă pricepeam“.


Marin Preda”Au fost zile şi nopţi pe care le-aş numi depline, eu hrănindu-mă din nuditatea lui absolută, uluitoare, pentru că… nu se mai acoperea, nu mai avea nicio imunitate – iar eu trăiam evenimentul sacru că-l văd pe omul acela cum nu mai fusese văzut de la naştere, adică în dezarmarea şi oferta lui cea mai totală. Într-o noapte, ploaia trecuse, luna invadase patul nostru – şi… mă mângâia. Cu palma la o mică distanţă de trupul meu, conturându-l în aer, ca o pasăre, ca un satelit pe o misterioasă orbită, plutind, neatingându-mă decât cu emanaţia acelei mâini“.
 S-a iubit, poate, chiar și cu Nichita Stănescu,.







O viață tumultuoasă în care a creat poezie și proză, poezii pentru copii, a recitat și a compus muzică, a tradus, a publicat în paginile diverselor reviste ale vremii și în cercuri literare, până a intrat sub lupa securității.
În 1985 , ”femeia fatală a literaturii române„ pleacă în America” s-ar părea că totul s-a terminat. Trebuie să mor”, sărăcie, singurătate, o femeie urâtă, care crede că acela îi este sfțrșitul...
În țară, poezia îi este interzisă.
Și  când  era mai disperată, în viața ei, apare Maurice Edwards, director artistic al Filarmonicii din Brooklyn.
În 1998, ea avea 73 de ani, era săracă și tot mai urâtă, el număra 75 de ani.
A treia iubire! căsătoria cu ”Domnul Cassian ” care o va însoți peste tot.
După 1989, urmează vizită în țară, interviuri, apariții în presa internațională !
Triumful!
„Rana ei de secol„ se adună în peste treizeci de volume, în românește sau traduse în alte limbi.
”Distanța dintre mine și mine”
Un film pe care l-am văzut astă seară, la Cinematograful ”Bucureșt”, din orașul meu.
O poveste ilustrată despre cultura românească în epoca ceaușistă , din perspectiva unei femei speciale, Nina Cassian, „cea mai atrăgătoare femeie urâtă din câte s-au afirmat în literatura română“, cum a numit-o criticul literar Alex. Ştefănescu, pe protagonista filmului..
Nu contează părerea mea despre film, așa că, dacă ai vreme, du-te să-l vezi!
Spectacol în aer liber
„Există îndrăgostiți fericiți
Auziți! auziți! auziți!
Care rămân împreună
Și-al căror sărut proaspăt sună
Auziți! Auziți! auziți!
Există perechi fără moarte
în mișcare mereie
Cu-o formă a inimii
Semănând a metaforă, a idee.
Aceștia rămân împreună
În sărut, ca-ntr-o dulce furtună
Auziți! auziți! auziți!”