luni, 21 ianuarie 2013

io d-aicea n-oi pleca..

Dacă tot vorbeam ieri despre un colț de rai din creștetul Carpaților,  astăzi  mai aflăm ceva

http://adevaruldespredaci.ro/picturi-rupestre-vechi-de-35-000-de-ani-in-romania/






8 comentarii:

  1. Am vrut sa comentez ieri dar, m-a apucat tristetea; chiar numai prin imobilism sunten noi faimosi? Nu/mi place ca ne laudam ca n/am schimbat nimic pe aceste plaiuri perioade de secole sau chiar pe alocuri milenii.
    Dar Dumitru/i mester mare...
    ps. scuze pentru diacritice; nu stiu cum se face dar, desi am optiunea Ro activata, ia diacriticele de unde nu/s!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu zic că recentele descoperiri din Peștera Coliboaia Țării Crișurilor sunt motive de mândrie-

      „Rezultatul datărilor probelor de Carbon 14 recoltate din Galeria Picturilor a Peșterii Coliboaia, vine să confirme datările pe care noi le-am presupus la un moment dat prin specialiștii Muzeului, dar și faptul că lumea de atunci, din acest spațiu, era parte a unei lumi europene, în care modul de viață și de credințe erau similare”.

      Postarea de ieri este, într-un fel, un prilej trist- străinii jinduiesc după frumusețea pură a unor spații montane despre care prea puțini dintre noi știm..
      p.s. în josul paginii există o bară cu diacritice-En, dai clic înainte de a le folosi!

      Ștergere
  2. Uite-asa descoperim noi Romania, valorile si frumusetile ei fara seaman. Nu l-amasultat pe Dumitru Farcas demult si a fost o incantare, in seara aceasta. O seara placuta si senina sa ai, Gina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu zic că această descoperire este epocală, dragă Gabriela!

      „Desenele sunt cu atât mai valoroase cu cât există similitudini între arta rupestră a oamenilor preistorici din Bihor cu lucrări ale celor care au desenat în peşteri din Franţa, aproximativ în aceeaşi perioadă istorică”, a declarat Călin Ghemiș. Rezultatele obținute confirmă că cele mai vechi picturi datează din urma cu 36.000 de ani.„
      Îți dai seama??36000 de ani?

      Îmi place doina, ador lirismul profund- dureros, plin de candoare!

      Seară bună îți doresc!

      Ștergere
  3. La nici 10 km de aceasta descoperire locuiesc eu.:)
    Ce-i drept n-am vazut acest loc decat in ziare,dar Valea Sighistelului e o vale superba care atrage multi,multi turisti.Trist e ce lasa dupa ei.
    Farcas era favoritullui tati,deci il ascultam si noi de mici.:)Imi plac melodiile lui.
    Si uite cum imi promovezi si tu zona.:)Multumesc!
    Stii cum zic motii:"Muntii nostri aur poarta/Noi cersim din poarta-n poarta..."
    Seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Angi,
      Acolo locuiești tu ?între atâtea minunății? Ești o fericită!
      Turiști români sau străini? De ce nu se impun norme? Amenzile ar face lumină!!

      Vezi, nimic nu este întâmplător- am vorbit despre niște locuri minunate, fără să fi știut că sunt ale tale! Chiar mă bucur!
      Și muzica!

      Mi-ai luminat seara!
      Să-ți fie lină și frumoasă!

      Ștergere
    2. Pot spune ca sunt.:)
      Vara toate vaile sunt pline de oameni.Unii sunt atrasi de frumusetea salbatica a zonei,delinistea ce numai aici o pot avea,altii vin sa se distreze.
      Oricum,cine vine o data in Bihor nu poate sa-l uite.:)
      E confirmata vorba de lumea care se intoarce an de an numai pentru ospitalitatea si frumusetea zonei pe care o poate vizita zile in sir fara sa se plictiseasca.
      Crede-ma ca sunt multe locuri mirifice in care eu unca n-am reusit sa ajung.

      Ma bucur ca ti-am luminat seara.:)
      Si tu mi-o luminezi de fiecare data.

      Ștergere
  4. Angi,
    M-ai trimis cu gândul la „matricea stilistică„ și la acea legătură pe care Lucian Blaga o găsește între locuri și oameni.
    „Matricea stilistică“ este ca un mănunchi de categorii care se imprimă, din inconştient, tuturor creaţiilor umane, şi chiar şi vieţii întru cât ea poate fi modelată de spirit. Matricea stilistică, în calitatea ei categorială, se întipăreşte, cu efecte modelatoare, operelor de artă, concepţiilor metafizice, doctrinelor şi viziunilor ştiinţifice, concepţiilor etice şi sociale etc. Sub acest unghi trebuie să notăm că „lumea" noastră nu e modelată numai de categoriile conştiinţei, ci şi de un mănunchi de alte categorii, al căror cuib e inconştientul. Frontul creator uman în raport cu „lumea" nu e simplu, cum cred Kant şi toţi care l-au urmat, ci multiplu, sau cel puţin dublu. „Lumea noastră" se înfruptă deci din spontaneitatea umană cu o intensitate exponenţială. (Lucian BLAGA)

    Și Creangă are un fel de teorie populară, nu garantez că -mi amintesc perfect spusele lui, dar ideea este că „oamenii de la munte sunt puternici, falnici, iar cei de la cââmpie sunt „galbeni și sarbezi la față, de parcă toată viața lor s-ar hrăni numai cu ciuperci fripte„.

    Ne-am luminat seara!

    RăspundețiȘtergere