sâmbătă, 5 februarie 2022

trecerea

 Ieri,la capătul a trei zile mângâiate de soarele unui februarie blând, pe care Cerul le-a ocrotit cu nesfârșită lumină, s-a încheiat trecerea, printr-o viață încărcată cu de toate, a soțului meu, Emanoil.

  Fie-i calea luminată!


Am primit  cea mai creativă  lecție de viață, în care fiii noștri, soțiile lor, cei patru  nepoți, prin candoarea gândurilor și a mesajelor, familia noastră  extinsă, câtă este, prietenele mele, foștii colegi  de  activitate, ai  lui și ai mei, persoane cunoscute în diverse crâmpeie de viață și-au unit gândurile bune, într-un moment  de care toți ne temem, pentru că  nu știm nici când vine, nici câtă  profunzime are și nici cât de complex este.
Am înțeles, atât cât mi-a permis capacitatea mea de scurtă meditație, că viața este o vie și imensă navă, cu o direcție de mers necunoscută,  motivată, însă,de dorința de a construi, în fiecare (aero)port)/ gară,  haltă, câte ceva. 
 Atât  cât poți, câtă rezistență, inteligență, răbdare ai.

Călăuzit de ceva care se situează dincolo de puterea de a înțelege acest delicat și complex mecanism  prin care un echipaj este mereu  pus în fața unor alegeri, această  navă, care își tot îmbogățește  încărcătura, înfruntă sau vrea să înfrunte spațiul, timpul,vremurile.
Am înțeles cât de frumos este binele!
 Le mulțumesc cu tot sufletul tuturor celor care au onorat memoria  soțului,prin flori adunate in cercuri și în buchete frumos colorate,  iar mie mi-au dăruit putere și curaj, prin cuvinte și îmbrățișări!
Mulțumesc familiei mele pentru frumusețe, pentru  generozitate!
 Și pentru că  s-a adunat într-un umăr bun și cald!💓
Ieri, o dată mai mult, am înțeles  că lumea  poate fi mult mai bună decât o credem! 💝   

2 comentarii:

  1. Dumnezeu să-l odihnească în pace pe soțul tău, dragă Gina!
    " A muri înseamnă a te muta într-o stea " ,după cum afirmă Octavian Paler.
    M-a întristat și m-a emoționat articolul tău! E plin de emoție, de trăiri interioare intense, așa cum simte oricine, când pierde o persoană dragă.
    Niciodată n-am înțeles misterul morții și nici nu-l voi înțelege.E cel mai dureros.
    Ce rămâne dintr-o viață? Fotografii, numere de telefon, adrese, prieteni pe care i-am întâlnit în efemera călătorie prin viață, fapte,amintiri...Amintirile ne ajută să retrăim momente trecute, să reînscriem evenimente.
    Îți doresc multă sănătate,putere de a trece peste acest moment greu.
    În toți acești ani, am citit tot ce-ai scris atât de frumos pe blog. N-am răspuns, deoarece nu-mi prea place să scriu și mă descurc mai greu cu tehnologia.Te rog să mă ierți pentru acest lucru.
    Ai un mare talent în a așterne gândurile tale în acest blog.Poate te gândești să publici o carte.
    Maria
    Dar, viața merge înainte, deși nu mai este nimic la fel.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cuvintele tale înseamnă atât de mult pentru mine, Maria!
    A trecut mult,de când am vorbit ultima oară...Dacă te rog să-mi lași numărul de telefom este prea mult?
    Bineînțeles că va fi vizibil doar pentru mine.
    Încă o dată îți multumesc pentru că ți-ai găsittimp pentru mine!
    Te îmbrățișez cu drag!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.