S-a incheiat un eveniment  istoric mondial petrecut in capitala , pentru prima oara . Se vorbeste despre el din ce in ce mai putin . Subiectul  pierde teren in favoarea unei teme , care redevine actuala-maidanezii ; ar mai fi inca una- disparitia  florilor( pe alocuri smulse , pentru a fi replantate in gradina individuala) sadite  in parcuri  pentru a da Bucurestiului un aspect civilizat, macar atunci cand il viziteaza  persoane  de  marca ale lumii .
Cat de repede  trecem  de la sublim la ridicol ! La " stiri", in locul acelor mari barbati  , care conduc lumea si al  elegantelor lor sotii , apar imagini cu haitele de comunitari ,  bantuind nestingherite prin centrul  orasului , pana mai ieri pazit cu strictete de politisti si  de jandarmi . Nici in alte orase  lucrurile nu stau mai bine  in privinta cainilor vagabonzi , deveniti pericol iminent.
Nu  fac parte dintre persoanele   ajunse la un nivel de bunatate si de intelegere atat de inalt, incat sa pot lua un caine de pe strada spre a-i acorda adapost si ingrijire in apartamentul propriu. In acelasi timp detest agresivitatea  omului , in relatia cu animalele hoinare .Totusi  ele constituie un mare pericol.
Undeva , pe o strada, nu departe de  centrul orasului , in care locuiesc, am vazut, de cateva ori , cand ma intorceam , pe jos , acasa , un dulau , la care toti trecatorii se uitau cu teama. Pentru ca in apropiere sunt multe buticuri , mare mi-a fost mirarea sa constat ca  mai toti  vanzatorii il primesc " in vizita", ca pe un oaspete  cunoscut.
Nu acelasi lucru se poate spune despre cumparatorii , ingroziti  de statura patrupedului.  L-am vazut de cateva ori; asta  inseamna  ca : ori  nu l-a " adoptat" nimeni , pentru ca  el nu indeplineste conditiile  respectivei infieri, ori niciunul dintre  vanzatori n-a fost sensibil  la teama persoanelor care vin la magazin .
Am senzatia ca " maidanezii" devin o eticheta postdecembrista a asezarilor noastre urbane ; dincolo de ea , exista o realitate dureroasa-lipsiti de hrana si de apa,  cainii comunitari ataca , ranesc, mutileaza oameni .
Ma gandesc unde, in ce tara , din cele pe care le-am vazut, am intalnit  caini  umbland liberi  pe strada , ingrozind trecatorii. Si mi-am amintit...
Atena-20 iulie 2005- cea de-a unsprezecea noapte  in atat de ravnita patrie a lui Ulisse. Petrecusem  o saptamana  plina pe insoritele plaje , ale catorva statiuni cretane  de pe tarmul Mediteranei :Chania , Hersonissos , Iraklion , Agios Nikolaos , Mathala , dupa navigarea dus-intors ,  timp   de sase ore, noaptea ,  la bordul giganticului  feribot , " Minoas Lines"( a fost o experienta incredibila, dar n-as mai vrea s-o repet).
Seara . Tarziu. Ne intoarcem  , pe jos, de la Likavito"-Colina lupilor"- un loc  unic , situat la o inaltime de 400 de metri  fata de nivelul orasului- ziua o petrecusem pe Acropole .
Urcaseram cu telefericul . A fost o seara magnifica- o bisericuta , situata  intr-o  piateta, la care se ajunge urcand o scara in  spirala , in jur o multime de copaci  maiestuosi, flori , care raspandesc un parfum ametitor, un cer limpede, nesfarsit, multi vizitatori , vorbind in diverse graiuri , intelegandu-se in cel universal-extazul in fata frumusetii.
Lumina scade treptat si oamenii  se bucura de sublimul noptii , desprinzandu-se parca  de realitate. De acolo,  de sus,  orasul si , in departare , marea strabatuta de nenumarate vapoare, sclipind sub vapaia lunii , se vad ca un ocean de stele .
Venim pe jos catre hotel; ne oprim in fata Parlamentului , incercand zadarnic  sa facem macar o fotografie cu cei doi soldati , care asigura  paza , stand  absolut  nemiscati , ca niste stane de piatra , timp de o ora .Trecem prin Piata Omnia ; mizerie mare , tineri si varstnici  fumeaza , beau , se injecteaza , inconjurati de sticle si de hartii aruncate , de  pahare , de seringi ,  de ambalaje.
Un caine stingher, bland  ca un miel , ne-a  insotit tot drumul . Ciudat! si  el si mizeria din jur  ne amintesc de " acasa".
Prelungim  cat se poate  drumul catre hotel , oprindu-ne in fata fiecarui "loc special"..In Grecia , totul pare  special.
Dimineata , la 9, trecem , de data aceasta , cu autocarul , prin fata multora dintre locurile vazute in urma cu o zi :Muzeul Arheologic, Politehnica , Piata Omnia- acum stralucind  de curatenie- Universitatea , Piata Syntagma , Parlamentul, Gradina Nationala , Poarta lui Hadrian ,Templul lui Zeus, ACROPOLE .
In drum spre casa , ne vom opri la Termopile .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.