Cupă albă, cu fustța în petale! pură, cuminte, promițătoare. Își ține în degete candoarea.
Atât de rară, floarea de mac alb. Aș vrea să fie norocoasă!
Si pădurea- atât de verde, respirând fără sunet între ramuri., cu ale ei luminișuri apărute brusc în conuri prelungi, visătoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.