Dacă este să mă uit cu ochii minții și ai sufletului la anii mei de liceu, văd doar partea aceea luminoasă, mângâiată de o blândețe înțeleaptă. Sigur că vor fi fost și neajunsuri, temeri și spaime.
Se făcea carte!
Rămânea timp și pentru visări de-o clipă, pentru bilețele și întâlniri pe coridor,departe de ochii iscoditori ai domnișoarei Lupescu, pentru plimbări pe sub castanii de dincolo de gară, un film, o poveste copilărească, un tren, care vine, altul ce pleacă.
Zic că sunt ceea ce sunt grație unei școli 
serioase, cu pretenții, poate, uneori exagerate, cu emoții, astăzi devenite calde amintiri, cu ascultări și teze dificile, cu întrebări, câteodată, parcă, într-o limbă necunoscută.
serioase, cu pretenții, poate, uneori exagerate, cu emoții, astăzi devenite calde amintiri, cu ascultări și teze dificile, cu întrebări, câteodată, parcă, într-o limbă necunoscută.
Un dor blând pentru toate!
Limba Română- o doamnă duioasă, cu ochi și gesturi de mamă.
Limba Latină- profesoara perfectă: cultă, distinsă, artistă!
Limba Franceză- tânăra elegantă, de care toți băieții erau îndrăgostiți.
Limba Rusă- babușka.
Istorie- ce doamnă!
Geografie- cea mai cultivată profesoară, știa atâtea, că te rușinai să nu înveți.
Economie politică- spaima unora.
Matematică- mai ușor...
Chimie- dacă spun ”babacu”, ar tresări, din lumea lor de umbre, chiar și cei mai tari la chimie, olimpicii naționali: Nelu Voicu și Mituș Dumitru..
De voie, de nevoie, am învățat chimie! Știu și acum tot felul de chestii.
Fizică- trei profesori, total diferiți, ultima, fizicuța. faină profesoară!
Biologie- cochetă, carismatică.
Desen tehnic- doamne, ce emoții, pentru fiecare oră.
Profesorul erudit, vorbitor perfect de limbă franceză! Îl porecliserăm ”domnu Stass”
Muzică- excepțional profesor cult, elegant, exigent. Compozitor.
Educație fizică- doi sportivi!
Atelier- spaima zilelor mele de luni.
Dirigenție: în primii doi ani,Doamna Liana Alexandrescu, Profesoara noastră de Latină- toată stima!
În următoarele două clase. Babacu.
Ce să spun? nu cred că-l interesa vreun pic ce va fi cu noi. Eram ”Ali- Baba și cei patruzeci de hoți”.
Ce a urmat a fost ceva minunat: câțiva tehnicieni și asistente medicale și vreo 25 de absolvenți ai Învățământului superior trei profesori de matematică ( doi universitari), subsemnata, profesoară de Limba Română, doi profesori de biologie, unul de geografie, altul de educație fizică, doi medici, mai mulți economiști și ingineri, un arhitect, un general ( nu sunt chiar sigură).
Și timpul, care nu-și uită niciodată mersul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu