vineri, 14 noiembrie 2008

vals de toamna

Vestede , umede, alungate din ramuri de bruma taioasa , plutesc o clipa ca niste pasari pribege, laolalta , dar solitare, fara a se atinge , apoi se indeparteaza, discret si , obosite , cad.

Se astern, parca, impacate , pe iarba inca verde.
Somnolente , ca dupa marele bal.


Cate una, increzatoare in razele shirete , intoarce obrazul plapand , primind mangaierea. Doar pentru o clipa.Isi agata codita de plapuma pestrita , facandu-si loc langa surate si adoarme.

Din cand in cand, cate un caine ratacit sau cate o mata jucausa le tulbura somnul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.