sâmbătă, 18 iunie 2016

de Moși, cei adormiți se duc la Valea cu Dor


Zorii își scutură storurile albastre de rouă.Mai harnic ca de obicei, soarele se răsfață în jocul dimineții sfioase. O împodobește  generos cu salbe de raze peste pletele-i verzi. Guguștiuci harnici  își dau binețe în graiul lor de neobosiți strigători.
Prin fereastra larg deschisă, las  vară  să vină în casă, cu  tot alaiul ei de  frumusețe și de  amintiri.
De fiecare dată, când pregătesc ce cred eu pentru  Ziua moșilor  de vară, emoții calde mă înfășoară. 
Mi-e dor  de  mine, fata și nepoata cuiva! 
 Mi-e dor  de  niște mâini bătătorite oprindu-mi-se pe  obraji, în păr, pe  suflet!
Mi-e drag  să găsesc undeva, într-un colț de suflet, freamătul acela matinal: rude, vecine,  nași, verișoare, mătuși, cu  ochi  vioi și mers sprinten, bătând pe la porțí...
Pregătite  de cu seară, coșurile împletite așteaptă cuminți pe masa  din camera  bună: străchini smălțuite,farfurii cu chenare înflorate, castronele  pictate, pahare  fără picior, linguri de lemn lucrate  de tot mai puținii rudari, ceșcuțe, griș sau orez cu lapte, colarez, furculițe,turtă dulce,lingurițe, colivă, covrigi cu sare, covrigi dulci, napolitane, colaci, cireșe, căpșuni, albăstrele, bomboane,  trandafiri, Mâna Maicii Domnului, în buchețele   inundate de cel mai pur parfum.
Tradiție,  vechi și nou, candele și luminițe, miros de tămâie, frunze de nuc, crenguțe de tei, ochi zâmbitori,flori și arome, frunți emoționate, gesturi simple, cuminți.
Pâlpâie, încrezătoare, lumânările.
Plutește în aer un strop de magie!
Sunt Moșii de vară.
Pentru o clipă, lumea se rupe  de toată  obositoarea goană. Simte
 eternitatea clipei!  Cumva,  sufletele celor duși,trezite de  vocea adâncurilor,  se regăsesc laolaltă cu viii.
Ieri și  mâine, într-o nemuritoare  clipă!
Să  îndrăznesc să te întreb despre amintirile tale copil, din Ziua Moșilor  de Vară?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu