Vorbesc doar ochii mistuitor arzând..."
Mihai Eminescu
Serghei Esenin
Astă seară,la Filarmonica Pitești, dirijor:Tiberiu Oprea, concert/maestru: Mădălin Sandu, invitat: Gabriel Croitoru(vioară, am primit în dar un concert îngemănând muzica a doi titani estici, care s-au ivit pe lume aproape în același timp:
Piotr Ilici Ceaaikovski(1840)
și
Faima lor a cucerit lumea!
În prima jumătate a concertului, am ascultat cu sufletele în palmă confesiunea muzicală ceaikovskiană, într-un ritm suav, imposibil de numit în vorbe.
”Concertul pentru vioară în Re major„
„Din lac culege luna scăpătatele oglinzi..„
Esenin
Extraordinar artist, domnul Gabriel Croitoru, prieten drag al publicului piteștean!
„Cine cântă se roagă de două ori!”
În cea de-a doua parte , prin
”Simfonia nr.9 în mi minor, op. 95.”
ne-am lăsat gândurile și spiritul să plutească în romanticele vibrații ale ”Simfoniei a IX-a, ” Din lumea nouă„ de Antonin Dvorak, marele compozitor ceh.
Scrisă în America, cu sau fără trimiteri anume la specificul poporului acesteia, creația lui a fost, încă de la premiera din 1893, de la Carnegie Hall, un triumf!
Neil Armstromg a pășit pe lună în acordurile măreței simfonii, ducând în dar Selenei și stelelor-surori harul omenesc, chemat să împlinească armonia cosmică.
”Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci
Şi gândirilor dând viaţă, suferinţele întuneci;„Mihai Eminescu
Revărsată prin degete, în câteva zeci de minute, astă seară, ca și în alte multe rânduri, muzica ni s-a așternut alintător în suflete.
Nou și arhaic, melancolie și rezistență, meditație și forță, trăiri și demnitate.
Omul se spune pe sine!
Felicitări, Filarmonica Pitești!
Mulțumiri, oameni frumoși, artiști dăruiți să creați echilibru într-o lume care, parcă, nu-și mai încape în hotare.
Arta e o Certitudine!...Frumos ai scris!
RăspundețiȘtergereMulțumesc!
RăspundețiȘtergereCred că doar ea, arta, ne mai poate ajuta să rămânem oameni.
O să-ți fac o mărturisire: aseară și în alte câteva seri, mi-aș fi dorit , ca printr-o minune, să nu se termine concertul, să tooot ascult.
Fără oprire!
Cred ca doar Arta poate schimba fata urata a lumii..era crezul lui Istrati!
ȘtergereEu consider ca Arta si Natura sunt doua peceti ale divinitatii pe pamant.Frumosul este echitatea absoluta,,vb lui Brancusi!
E necesar de adaugat sentimentul de cainta si recunostinta fata de un Creator suprem!
Izvorul vietii,creatiei,iubirii inspirationale!
Am recitit ”Neranțula „ și „Ciulinii Bărăganului„
ȘtergereM-am simțit ca-ntr-o altă copilărie. Este uimitor Panai Istrati.
Smerenie!
Așa, pur și simplu!
RăspundețiȘtergere„Nu știu de ce, dar parcă îmi place mai mult noaptea,
Când luna-și dezvăluie fața.
Îmi plac stelele și dansul lor pe lângă lună.
Probabil că luna este vestitorul sentimentelor.
La adăpostul luminii sale se nasc, trăiesc și mor sentimentele.„
Nichita Stănescu, „Dansul lunii„
O noapte instelata si clar de luna,da,,insa fara,,,ma sperie!
ȘtergereContrastul cu lumina si acea liniste specifica,,,atrage,incanta,dispune meditatiei profunde!
Ador serile cu lună!
RăspundețiȘtergereUite, tocmai mi-am amintit două nopți absolut extraordinare: era seară târzie, încă puține zile și plecam la facultate. Din gutuiul bătrân, culesesem câteva gutui grăbite la coacere. Era atât de argintie luna, că eu stăteam pe prispa casei, CITEAM la lumina ei și mușcam cu poftă dintr-o gutuie delicioasă.
În sfârșit,la Roma, visul meu din adolescență! Era noapte, când am ajuns la Fontana di Trevi! Luna poleia tot: case, cerul, strada, oamenii, fântâna. Lumea toată era atât de fericită!
Eu am țipat! Tare! nici chiar mie nu-mi venea să cred de ce am făcut asta. Cred că slobozeam toată fericirea pe care o simțeam!
Și luna, ea, marea Doamnă, strălucea făcând din noapte zi!