doar gândul

Mi-e dor de-o vară cu aur în plete de grâu,

cu șoapte de râu

cu plute albe, răsfirate pe maluri,

povești rătăcite pe valuri.

și flăcări în jar.

Se coace porumbul.

Și noi, bunicii de astăzi,iar laolaltă.

Noi,hoții de fructe, de vis, de speranțe,vorbim fără glas,

ne mângâie luna-n treacătul nopții.

Prea repede murmură zorii,

fugim pe la casele noastre,

tiptil sărim porți.

Nu e nevoie de somn.

Neobosit rămâne doar gândul!

G. R.