Se afișează postările cu eticheta neșansă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta neșansă. Afișați toate postările

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

sub albul nesfârșit al acoperișului lumii

Nu-mi place să întristez lumea, știri grave auzi la tot pasul.
 Când am citit aseară duzina de cuvinte a lui psi, - cârlig, plană, leziune, impact, sertar, circuit, malign, neșansă, vârtej, alunecare, sentință, avalanșă…gândul mi-a fugit la  Ileana.
 Rude prin alianță,  vârste apropiate, aceeași profesie. În orașe diferite.
Ne-am văzut doar de câteva ori.
 Știrea am aflat-o dintr-un ziar, confirmată apoi de  o mătușă.//
Aștepta vacanțele cu sufletul la gură. 
Învăluită  în verdele brazilor , străjuită de munți  trufași, casa bunicilor de la Rucăr era locul  lui preferat. 
  În spatele  grădinii, înălțimile au coame nestrunite-poteci șerpuite, izvoare vii, răcoare,   mure și fragi vara, zăpadă sclipitoare,  de cum cade frunza.
L-au  fascinat  de pe când abia putea să țină în spate un rucsac. Îl luau pe rând, când tatăl , când fratele mamei, amândoi  chemați de vraja urcușului.
 Anii au trecut, a ajuns student.
Odată cu vremea, jocul a devenit patimă.//
Sertar acoperit în vârtej de gânduri.
Alunecare   în circuit malign.
 Cârlig  încins, gheară  adâncă în inimă de mamă.
 Înțepături în  ochi, în  piept, în toate încheieturile..
 În clește nevăzut.
Și când noaptea este zi , iar zilele  usucă lacrimile în orbite topite de durere, vede nesfârșirea  plană, albă.
 Avalanșă…groaznic cuvânt, nu nu se poate, n-a fost așa.
  Inima ei de mamă nu poate accepta  sentința..
Poate că trăiește undeva, în vreo așezare în Himalaya...
De ce să fi avut tocmai copilul  ei neșansa cumplită să fie acoperit de nămeți?
Alteori , simte impactul  întâlnirii cu adevărul.
 Care adevăr?
 Îl vede zdrobit.
 Toate se  se învălmășesc  în mintea și în sufletul ei.
Orice mică lovitură, orice  leziune  sunt  dureri mocnite,  surde//
Un nume  , printre altele, în ziare….poți citi aici
Sau aici. //
În iunie s-au  împlinit 16 ani, n-am văzut-o, nu i-am putut da nici măcar un telefon.
Ce-i poți spune unei mame, care, brusc, într-o zi,   află că fiul ei nu va mai deschide niciodată ușa? 
p.s. Putem încerca să fim un pic mai buni,  cu semnul exclamării.

Astăzi se pomenesc toți cei ajunși la ceruri..