miercuri, 1 iunie 2022

prințesa fără conduri


 „Știi tu ce înseamnă să fii copil?

Înseamnă să crezi în dragoste, să crezi în frumusețe, să crezi în credință.

Înseamnă  să fii atât de mic, încât spiridușii să ajungă să-ți șoptească la ureche. „
Francis Thompson

În partea aceea, unde mă așezasem, în așteptarea plecării avionului  spre București, erau doar vreo zece persoane..
Citeam, iar  vocea ei șoptită mi s-a părut nefirească:
-Sunteți drăguță să vă uitați și la copilul meu câteva minute? să merg și eu la toaletă.
A dispărut într-o clipă.
Un căpușor transpirat își odihnea visele direct pe mușamaua scaunului.
Și strălucirea unui cerceluș în urechea stângă.
În tricoul ei roșu, fetița era nespus de frumoasă.
Umede,buzele, în formă de inimioară, culegeau surâsul neobosit al neopritei libertăți copilărești.
În secunda următoare, m-am și văzut răspunzând întrebărilor vreunui temător vameș.
 Și m-au cuprins emoțiile.
Pare un ingeraș adormit, mi-am zis,
Nici nu  mai conteaza dacă  tânăra care a dispărut, aproape pe furiș,nu s-ar mai întoarce...
Priveam degețelele adunate în somn de vise albastre, piciorușele asteptând mângâiere.
-Vă mulțumesc mult, doamnă!
Îmbrăcată în negru, tânăra blondă ține în mână un plic mare, transparent, din care se zăresc înscrisurile unui certificat de naștere. Pe umăr, breteaua unei  poșete, în care, sigur, nu ar fi încăput pantofiorii fetiței pe care mi-o lăsase în grijă.
Singurul lor bagaj.
S-a anunțat  plecarea avionului.
 Nu știu cand au dispărut cele două  fugare. 
Nici in avion nu le-am zărit.

Voluptoasă, sculptând, doar ea știe cum, direcții pentru fiecare, viața alunecă  asemenea  izvorului, printre pietre, ascunde întâmplâri prin crăpături secrete, frânge visuri și speranțe, răscolește cămăruțe uitate deschise, dar, grijulie ca o mamă, ne rostuiește  pe toți. 
Cum poate .
Au trecut opt ani de atunci.
  
Este ziua copilului!
Mă gândesc cu drag și duioșie la nepoțeii mei.💓💓💓💓
Și la  copiii mei- bărbați!💓💓
 Dar și la micuța prințesă fugară în blugi. 

 Mă gândesc la milioanele de copii ucraineni siliți să se maturizeze  brutal, într-o lume pe care adulții nu  reușesc să o facă  bună...
La mulți ani, copii de pretutindeni!💓
 Rugați-vă  ca adulții care cârmuiesc lumea  să-și redescopere  copiii din suflete.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.