I-am cules cu sufletul, anul trecut, în Dobrogea!
Fb are grijă să-mi aducă spre lectură postări mai vechi, care i se par lui interesante.
Astăzi este despre matematică!
într-o zi de iunie, în urmă cu ceva timp, descopeream:
”Matematica este considerată frumoasă, tocmai pentru că își este suficientă sieși. Nu trebuie să se slujească decât pe ea însăși.„
David Lagercrantz ”Agonia lui Turing”, pagina 186.
În clasa a VI-a, în orarul meu, a apărut geometria.Mi-a cam dat bătăi de cap vreo două luni.
Într-o seară- era sfârșitul toamnei- îmi pregăteam lecțiile. Văd cu ochiul minții manualul foșnitor, cu multe exerciții și probleme despre aflarea segmentelor determinate de proiecția înălțimii pe ipotenuză, într-un triunghi dreptunghic.
( sper să fi zis bine)
Nu reușeam deloc să ajung la rezultate corecte.
Brusc, s-a produs ceva, nu pot explica ce, știu doar că m-am luminat.
În seara aceea, am lucrat toate exercițiile cu mare ușurință.
N-o să spun cât de importantă devenisem!
Cred că momentul în care am priceput”mecanismul ” de rezolvare a fost și rămâne unul dintre acele clipe de mare fericire pe care le-am trăit în anii de școală.
Matematica--excelent sport al minții!
( atât cât poate ea să încapă în logica fiecăruia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.