Dacă este să mă uit cu ochii minții și ai sufletului la anii mei de liceu, văd doar partea aceea luminoasă, mângâiată de o blândețe înțeleaptă. Sigur că vor fi fost și neajunsuri, temeri și spaime.
Se făcea carte!
Rămânea timp și pentru visări de-o clipă, pentru bilețele și întâlniri pe coridor,departe de ochii iscoditori ai domnișoarei Lupescu, pentru plimbări pe sub castanii de dincolo de gară, un film, o poveste copilărească, un tren, care vine, altul ce pleacă.
Un dor blând pentru toate!
Limba Română- o doamnă duioasă, cu ochi și gesturi de mamă.
Limba Latină- profesoara perfectă: cultă, distinsă, artistă!
Limba Franceză- tânăra elegantă, de care toți băieții erau îndrăgostiți.
Limba Rusă- babușka.
Istorie- ce doamnă!!
Geografie- cea mai cultivată profesoară, știa atâtea, că te rușinai să nu înveți.
Economie politică- spaima unora.
Matematică- mai ușor...
Chimie- dacă spun ”babacu”, ar tresări, din lumea lor de umbre, chiar și cei mai tari, olimpicii naționali: Nelu Voicu și Mituș.
De voie, de nevoie, am învățat chimie! Știu și acum tot felul de chestii.
Fizică- trei profesori, total diferiți, ultima, fizicuța. faină profesoară!
Biologie- cochetă, carismatică.
Desen tehnic- doamne, ce emoții, pentru fiecare oră. Profesorul erudit!
Muzică- excepțional profesor cult, elegant, exigent. Compozitor.
Educație fizică- doi sportivi!
Atelier- spaima zilelor mele de luni.
Dirigenție în primii doi ani,Doamna Liana Alexandrecu, Profesoara noastră de de Latină- toată stima!💓
În următoarele două clase. Babacu. Ce să spun? nu cred că-l interesa vreun pic ce va fi cu noi. ”Ali- Baba și cei patruzeci de hoți”😆
Chestia este că a fost ceva minunat: câțiva tehnicieni și asistente medicale și vreo 25 de absolvenți ai Învățământului superior profesori, doi medici, economiști, ingineri, un arhitect, un general ( nu sunt chiar sigură).
Și timpul, care nu-și uită niciodată mersul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu