Cu fiecare an , pierd putin cate putin din farmecul venirii Mosului-copiii mei au devenit barbati , cel mare este demult tatic , nepoteii locuiesc departe.
Mi-e dor de clipele cand , dupa ce-si aliniau ghetutele lustruite la usa , pandeau , pana ii lua somnul , sa apara de undeva batranelul bland si bun.
Da..Asa faceam si eu..Si era atat de frumoasa aceea atmosfera.Pacat ca acum nu se mai da atat de multa importanta si totul se limiteaza doar la dulciuri, haine si jucarii.Ar fi atat de frumos daca ne-am putea bucura de fiecare moment special din viata noastra.
RăspundețiȘtergereDaca vrei,il poti astepta mereu, el vine, cand este dorit.
RăspundețiȘtergere