când ești abătut, nu este chiar atât de greu.. ”.....unele sentimente sunt dureroase, tocmai pentru că nu ne părăsesc„..lumea intră, bea, ascultă muzică, stă de vorbă, pleacă acasă. Știi de ce cheltuiesc oamenii o grămadă de bani , ca să vină aici să bea ceva? Pentru că, într-o mare măsură, toată lumea caută același lucru- un peisaj imaginar, construit cu grijă, castele de nisip și un colțișor potrivit fiecărui suflet în parte.... Există lucruri pe care le poți schimba, altele care nu mai pot fi schimbate. Iar scurgerea timpului face parte din a doua categorie. Ajungi până într-un punct și nu te mai poți întoarce„ Haruki Murakami,
„La sud de graniță, la vest de soare„ .
Citesc cartea, în format electronic, minunat dar de la un prieten.
Aș putea să povestesc, poate chiar frumos, conținutul cărților pe care i le-am citit.
Nu, nu mi se pare tocmai potrivit, ele sunt niște călătorii frumoase într-un timp al lui, dar și al fiecăruia.
Doar trăirile sunt altele!
Si frumoasa ta orhidee ar avea ce povesti.
RăspundețiȘtergereEste un martor fidel!
RăspundețiȘtergereDe-ar fi si viata la fel de frumoasa precum cartile ....wow.....ce bine ne-ar mai fi ......
RăspundețiȘtergereDraga mea, cred că, dacă ne-ar lipsi cărțile,viața ar părea golită de inedit. O carte frumoasă, o carte bine scrisă este o alternativă, o evadare din cotidian.
RăspundețiȘtergere” La sud de graniță, la vest de soare ” își țese substanța în jurul experienței de viață a scriitorului, având ca motto piesa lui Nat King Cole.
Se citește ușor,se trăiește, dacă vrei. Este și un fel de invitație la rememorare.
Viața este frumoasă, oricum!!trebuie doar să înveți să privești partea plină a paharului. ( nu este doar o metaforă)
Fericire aici,in contextul atator drame,tragedii,nu!
RăspundețiȘtergereDoar cu sensul credintei izbanzii intr-un plan viitor!Plan pentru care tu ca om ai de asumat pamanteste multa suferinta!
Viata aici este trista!
Uneori sfasietor de trista!
Din experiență, știu că stă în puterea fiecăruia să se scuture de tristețe, chiar și de suferință. Trebuie să vrei să-ți învingi slăbiciunile!( cât este posibil)oricum, nimeni nu poate să-ți ofere șanse, poate doar soluții.
ȘtergereCheia se află în fiecare.
Nu e vb de slabiciuni,,e vorba de EMPATIE!
RăspundețiȘtergereIubirea le sufera pe toate,spune scriptura.
De aici subtonul de melancolie(tristete) despre care Blaga spre exemplu,pomenea!
Nu ai cum sa fii fericit cand in jurul tau se intampla atatea nenorociri,drame.!
Dar de...multi fug de suferinta aceasta.
Nu o vad ca atare,nu se impica minimal!
Lasa ,ca o sa se rezolve cumva,in loc sa treaca la niscai gesturisi fapte bune.
Ce e asa neclar,,,e vb de comoditate,de duhul trandaviei,de ispita lui, cum da de inteles Efrem Sirul spre exemplu intr-o rugaciune.
Sunt două teme aici:
Ștergere1.în cartea pe care tocmai o recomand și al cărei titlu este un vers din”Pretend„ -Nat King Cole- eroii trăiesc o dramă sufletească, ei sunt îndrăgostiți nenorocoși, născuți sub o stea nenorocoasă...
2. Tu chiar crezi că ar fi posibilă o lume în care toți ar empatiza? sau în care toți ar fi nefericiți?
fericirea nu are durată, nu cred că este o stare, este o trăire de-o clipă. O să-mi spui că mă repet, așa o fi, dar fiecare, pentru că este altfel, trăiește altfel, așa că TOTUL este un amestec incert:bine, rău, suferință, bunăstare, sărăcie etc..
Nimeni nu poate să-l înțeleagă deplin pe celălalt sau nu poate fi în locul lui, tocmai pentru că suntem diferiți.
Tu folosești totdeauna pluralul- de unde știi că lumea toată este rea,/dezinterasată/lipsită de empatie/de înțelegere?
RăspundețiȘtergereNu ai dreptate.
Sunt mulți oameni cărora chiar le pasă.
Pluralul este pentru nota generala de indiferenta,de neimplicare!Nu ca nu ar exista si exceptii...insa ,cu o floare nu se face primavara!
ȘtergereZilnic constat ce spun..nu stiu ce o fi pe la Pitesti,poate ca pe acolo sar oamenii in ajutor pe strada la tot pasul...ma mut acolo sa vaz minunea!
Și dacă vrei să fii ironic, chiar nu mă lovești.
ȘtergereNu este lumea cea mai bună aici, lume cu suflet este peste tot, în ANUMITE MOMENTE. Am văzut și m-am simțit chiar eu implicată în fenomenul de la Colectiv- suferința unora nu-i lasă pe toți insensibili.
Lumea este, însă, lume.
Pentru a accentua o idee uneori e nevoie sa fii nitel ironic,, nu e din malitiozitate.Ca nota generala,uneori e bine sa te simti "lovit"!prin lovituri intelese,acceptate se lucreaza sinele!
ȘtergereCei mai mari dintre sfintii lumii,vb despre cat de nemerituosi sunt in fata lui Dumnezeu,ce sa mai spun de penitenta impusa spre curatire... iar tu scuzi mereu lumea ca e asa cum e!
Paradoxal ,afirmi ca tu crezi in educatie!
Eu vb de nivelul de aspiratie aici!
Una este sa simti tragismul unui incident,altceva implicarea,gestul cotidian ,milostenia,atitudinea ei...stii,venim cu un soi regrete tardive,neintelegand cauzele!
Nu mai insist...am Obosit sa tot explic!!!
Din atitudinea mea ar rezulta că nu cred în educație?
ȘtergereÎmi pare rău că te obosești explicând.
Am citit de vreo doi ani acest roman al lui Murakami.Mi-a placut foarte mult si redau un pasaj:" Cred ca nu exagerez daca afirm ca in mintea noastra se creeaza astfel un lant nesfarsit de realitati si tocmai pastrarea lui ne da senzatia ca existam." Am mai citit ? In
RăspundețiȘtergerecautarea oii fantastice" si " Padurea norvegiana".Se pare ca avem preferinte asemanatoare in alegerea cartilor.Cum s-a intamplat cu cartile Hertei Muller.
Cu drag, Maria
Ce surpiză plăcută îmi faci, Maria!
ȘtergereIeri, am primit de la același prieten, aici, ”Pădurea norvegiană„. Bineînțeles că am trecut la citit. Astăzi am avut câteva trebușoare prin oraș, deci am întrerupt lectura, pe care am reluat-o spre seară. Pe la 22,30 , m-am culcat; cred că am visat ceva care avea legătură cu cele citite,drept care m-am trezit și am citit până acum. Trebuie să mă culc...
Fascinante și tulburătoare sunt cărțile lui Murakami! Într-un fel anume, cred că ceva, nu știu ce, le apropie de cărțile Hertei. Sau este o idee a mea de moment.
Mă bucur mult că ne regăsim în seara asta aici!
”Așa cum fiecare își are propriul lui mers, fiecare gândește, simte sau vede lucrurile în felul său”, ”Pădurea norvegiană”.