Augustin Buzura, 22 septembrie 1938, Berința, Maramureș
La plecare, doamna din Galați m-a întrebat dacă împrumut cărți cui îmi cere. Sigur că răspunsul a fost Da, am colege, elevi, unii deveniți studenți, care mă roagă, cum să-i refuz?Chiar sunt bucuroasă că vor să citească.
Zice doamna, pe picior de plecare:
- Eu am scris mare pe un carton colorat, pe care l-am postat lângă cuierul din hol: Nu împrumut nimănui cărți, nici discuri.
Gălățenii au plecat, câțiva ani am păstrat legătura, apoi telefoanele s-au schimbat, am ajuns, mai apoi, în orașul dunărean când acesta a fost gazda unei olimpiade naționale la Limba Română, nu am reușit să-i găsesc...Chiar aveam nevoie de ajutorul lor, la câte peripeții am trăit într-o săptămână.