Culese din diferite zone ale Ţării
Perioada de dinaintea Sfîntului Paşti, numită şi Săptămîna
Patimilor, săptămâna sfânta şi binecuvantată, când credincioşii se
pregătesc să primească lumina Învierii, este presărată cu frumoase
rânduieli şi obiceiuri străvechi, care trebuie ţinute din Duminica
Floriilor - momentul intrării lui Iisus în Ierusalim - şi pînă la
răstignirea Sa, în Vinerea Mare. În Lunea Mare, în Marţea Mare şi în Miercurea Mare,
trebuie să se cureţe casa, curtea, grădina, livada, să se aerisească,
să se termine lucrul la cîmp, să se spele geamurile ca să intre lumina.
Se spune că dacă în aceste zile, bărbaţii le sunt de ajutor casei şi
nevestelor, tot restul anului le va merge din plin.
Joia Mare
este ultima zi în care se pomenesc morţii. Femeile trebuie să meargă la
biserica să împartă colaci din aluat de post, fructe, miere şi vin, iar
bărbaţii să aprindă focuri rituale în curţi, în grădini, pe dealuri,
pentru sufletele morţilor care se spune că se reîntorc la casele lor.
Tot în această zi, trebuie să se vopsească ouăle, să se coacă pasca şi
cozonacii. Tradiţia spune că este bine să păstrezi un ou roşu pînă la
Paştele viitor, şi nu este bine să dormi în această zi. Se crede că cine
doarme în Joia Mare va lenevi tot anul. În Joia Mare, cînd au avut loc
cele mai importante ritualuri: spălarea picioarelor ucenicilor de către
Iisus, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea
lui Iisus de către Iuda, are loc Denia celor 12 Evanghelii. E bine să
se aprindă lumânări la ferestre, căci potrivit credinţei populare, în
această seară lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea morţilor.
Tradiţia spune că fetele trebuie să-şi pună 12 dorinţe pe aţă, făcînd
cîte un nod după fiecare evanghelie, dezlegate după Înviere, ca să se
împlinească. Aţa se pune sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai mult,
în credinţa populara, cei care ţin post din Joia Mare şi pînă în Paşti.
vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în
lumea cealaltă.
În Vinerea Mare, Vinerea
Patimilor sau Vinerea Seacă, e bine să se ţină post negru, să nu se facă
treabă în gospodărie, să nu se pregătească mîncăruri şi să ducem flori
la biserică. Se spune din bătrîni că, aceia care vor ţine postul negru
vor fi feriţi de boli tot anul şi vor avea belşug şi spor în toate. Cine
poate şi are curaj, e bine să se scalde în rîuri pentru a fi sănătos
tot timpul anului, iar seara să se meargă la biserică pentru trecerea pe
sub Sfîntul Aer, procesiune simbolizând suferinţa prin care a trecut
Îisus pe drumul Crucii. Tot în Vinerea Mare, nu se consumă oţet şi
urzici. Pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost
udate cu oţet.
În Sîmbăta Mare, conform tradiţiei străvechi,
femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se
închină şi se roagă la icoane, apoi pot termina toate treburile casei.
Vasele în cuptor, trebuie puse doar cu mîna dreaptă, iar numărul tăvilor
în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot
apărea necazuri în anul care urmează. Tot în această zi e bine să se
pregătească mielul sacrificat, să se facă ultimele pregătiri pentru masă
şi să se pregătească hainele noi pentru Înviere şi un coş cu oua roşii,
pască, cozonac, sare, usturoi, friptură de miel. E bine să mergem la
Deniile din fiecare zi ale Săptămînii Mari, unde pe lîngă suljbele
speciale, se ţin predici pentru sufletele noastre şi pentru iertare de
păcate. Săptămîna Patimilor se încheie cu noaptea Învierii, cînd lumea
merge la biserică pentru a lua lumină sfîntă de la preot. Altă tradiţie
spune în Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se
împace cu cei cu care au fost în duşmănie. - La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă , la fel ca şi apa , are un rol purificator. -
În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei
fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mînca semănăturile, recolta
va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea să
lucrezi cîmpul. - Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări. -
În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă
neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului. - Un
alt obicei spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută
dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de
argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi
sporului în toate. - În ziua de Paşti nu se mănîncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul. - Pasca, crucea de pe ea sau anafura sînt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an. -
Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi
dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe
motiv că aceluia căruia îi va cînta primul cocoşul în acea noapte va
avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor. - La
masa de Paşti e bine să mănînci mai întîi un ou, se crede că acesta
aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre,
pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea. - Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întîlni în lumea cealaltă. - Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul. - De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag , că o protecţie pentru casă. - Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul. -
De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţînd sufletelor
celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudee dragi. - Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sînt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungînd direct în rai. - Copiii născuţi de Paşti sînt binecuvântaţi, avînd o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.//
Multe dintre rânduielile de mai sus îmi sunt cunoscute, fie din viața satului în care m-am născut și am crescut, fie de la cursurile de folclor ale neuitatului meu profesor Gheorghe Vrabie.
Ca o completare- în satul meu, imediat după Înviere, bărbații taie din livadă o brazdă înverzită- ea se pune în pragul casei, pentru ca familia să aibă un an bogat, plin de sănătate!
Am niște reprezentări nu prea clare despre Joimăriță..în
dimineața zilei de astăzi, bunica( măicuța) se trezea devreme, făcea
un foc mare în curte, îl ocolea stropind cu apă proaspătă din belșug.
Eram mult prea mică, să fi avut patru/cinci ani.. îmi da un colac, ce gust avea colacul copt în cuptorul mare de lut!
Cred
că focul alunga răul.. văd, ca prin vis, flăcările, mă văd pe mine
înfofolită în fața focului, și pe măicuța aducând apă.
Doamne, ce dulci amintiri !
Nimic nu le poate înlocui! //
Ai amintiri din Săptămâna Mare? |