vineri, 13 martie 2015

dacă ai vreme ,

 îți propun un alt fel de a-l citi pe Mircea Eliade

"Deasupra tuturor gloriilor efemere si desartaciunilor legate de patimile noastre pamantesti, un singur punct ramane fix, neclatinat de nicio catastrofa istorica- GENIUL,
 Mircea Eliade, 13 martie 1907,București/22 aprilie 1986, Chicago
Să ne gândim cu stimă  la  înaintași, măcar de ziua lor!

Babilonienii,si, dupa ei, alte popoare au aplicat sexualitatea intregului regn anorganic, clasificand pietrele in: masculine si feminine, dupa culoare; la fel,sarurile.
Pietrele masculine au culori mai aprinse, iar cele feminine au culori mai deschise.O asemenea deosebire se gaseste si in cele mai vechi texte medievale. Alchimia defineste Marea arta a secretului "combinarii MASCULINULUI cu FEMININUL", ca avand o semnificatie mistica.
Ca o concluzie,Mircea Eliade afirma ca sexualitatea corpurilor neinsufletite nu trebuie considerata din punct de vedere vulgar si psihanalitic, ci ca o conceptie curajoasa a unui Univers viu, intreg, armonic.
Din ultimul capitol"Alchimie babiloniana"ma voi referi la studiul artei metalurgice, care, la babilonieni avea un caracter sacru, totul semanad cu un ritual-smaltul albastru,de exemplu, era preparat din:piatra,cenusa de lesie,,o mana de iarba( proportii bine stabilite},puse si fierte intr-un cazan cu patru ochi( deschizaturi), la foc domol.Cand continutul devenea alb, era presat, amestecat cu piatra alba si pus,din nou , la un foc domol; intr-un cazan alb.Numai cand se turna peste peste caramida arsa,el devenea smalt albastru.
In biblioteca lui Asurbanibal exista un text ,in care se arata ca pentru a se pune temelia unui cazan pentru minereuri, se alegea o zi favorabila- noroasa; atunci se facea un sacrificiu, iar strainii nu aveau voie sa se apropie.Lucra numai STAPANUL, ajutat de fiinte umane purificate.Lemnul de foc era tinut sub invelis de paie, taiat in luna lui Ah.
Concluzia ar fi ca arta metalurgica ,la babilonieni, avea un caracter sacru,semand cu un ritual.Puritatea si asceza erau considerate ca un preliminariu oricarei lucrari metalurgice.In China , minerii si turnatorii erau puri,cunosteau ritualurile,iar in Haiti, pentru a se descoperi aurul ,se tineau posturi lungi
Elitele europene(Rosnel,in'Le mercure indien") arata ca asa cum COPILUL nenascut se hraneste cu sangele mamei sale, tot asa RUBINUL se formeaza si se hraneste , iar Rochelle spunea ca Dumnezeu n-a creat lucrurile " sa trandaveasca". Astrele si planetele nu se odihnesc: MAREA se zbate de la un tarm la altul, pamantul nu leneveste, ceea ce se consuma se reimprospateaza, toate muncesc, pentru a scoate ceva. Astfel matricea pamantului se munceste si ea sa renasca. Mergand mai departe, LUNA, ca simbol al argintului, ar reprezenta femeia, iar SOARELE( aurul ) ar reprezenta barbatul.

 De aici ar rezulta ARMONIA COSMICA..
Concluzia acestui studiu ar fi ca, desi, de-a lungul timpului, au intervenit sute de interpretari si de sinteze, notiunea noului Cosmos Viu, PAMANTUL , ca matrice a minereurilor, a "minei", din care se scot" embrionii", a ramas aceeasi, dupa cum aceeasi a ramas ideea ca minereurile sunt embrionii scosi inainte de vreme ; atat minereurile, cat si metalele"isi pot desavarsi"cresterea" prin metalurgie si alchimie, atingand chiar perfectiunea, studiul final al materiei, devenind AUR.
Alchimistii nu trebuie vazuti ca niste simpli cautatori de aur, ci ca niste fiinte speciale, care urmaresc "desavarsirea metalului, transformarea lui in aur",de fapt, urmaresc propria lor desavarsire. Cand alchimistul a obtinut AUR, a realizat etapa finala a desavarsirii proprii, sufletul sau a devenit perfect liber, static PUR.
( În final, voi incerca sa- mi expun modestele pareri in legatura cu impresia lasata de lectura acestei fascinante carti.)

 Pana la lectura ei, n-am reflectat, nicicum, asupra problemelor si teoriilor alchimiste.
Cartea mi s-a parut fascinanta, cu atat mai mult, cu cat este scrisa de o minte geniala, cum a fost aceea a lui Mircea Eliade.
Dupa decembrie 1989, cand edituri romanesti, mai mult sau mai putin autorizate, au publicat carti despre: elemente paranormale, alchimie, mistica, metempsihoza, sinestezie etc.,s-au produs mutatii si in mintea noastra, a celor care in scoala am studiat, sau mai precis, am invatat ca evolutia se datoreaza exclusiv stiintei.
Sigur ca intrebari ne punem de cand incepem a gandi si a crede ca intre noi si mediu exista si relatii pe care nu le putem explica;dar, marturisesc ca pe mine , ca persoana, aceasta carte m-a imbogatit , sporind, daca-mi este permisa parafraza" misterul".
N-am citit niciun alt material in care sa fi fost interpretat ceva din continutul ei. De aceea, n-am facut decat s-o prezint , cu interesul pe care mi l-au conferit: capacitatea mea de intelegere, informatia prin lectura si varsta.
Imi permit, in incheiere, sa citez un paragraf din capitolul" Alchimie si mistica";" Ceea ce natura poate face cu ajutorul secolelelor in singuratatile sale subterane, noi o putem sili sa faca intr-o siungura clipa, ajutand-o si punand-o in conditii mai bune. Intocmai dupa cum putem face painea, putem face si metalele.Fara noi, recoltele nu s-ar coace pe camp; graul nu s-ar preface in faina in morile noastre, nici faina nu s-ar preface in paine."

Continutul acestor vorbe este pozitiv, incurajator.
Sa ne intelegem asadar cu natura, ar fi mesajul cartii, in ceea ce priveste opera minerala, tot atat de bine, dupa cum ne intelegem in privinta muncii agricole.

Numai asa se vor deschide in fata noastra comorile.
O asemenea incredere in forta omului de a desavarsi natura prin tehnici si ritualuri de crestere isi are radacinile in cele dintai sinteze mentale ale istoriei mesopotamiene. 
Desavarsind natura, omul isi va desavarsi propria evolutie. Sensul oricarei"magii" consta in a obtine perfectiunea si autonomia, folosindu-se de "EXEMPLUL" si de "'FORTELE COSMOSULUI".
Dupa o astfel de lectura, inteleg altfel de  ce Mircea Eliade, devenit varful de lance al generatiei sale, afirma;"Deasupra tuturor gloriilor efemere si desartaciunilor legate de patimile noastre pamantesti, un singur punct ramane fix, neclatinat  de nicio catastrofa istorica-GENIUL.”

6 comentarii:

  1. De fiecare dată când mă aplec asupra lui Eliade, descopăr noul univers al marelui scriitor. Mă incită şi greu mă pot opri din lectură...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate pentru că este URIAȘ!
      Mulțumesc pentru popas!

      Ștergere
  2. Toma Constantin14 martie 2015, 10:50

    Eruditie filozofica transformata in arta , devenita balsam pentru suflete prafuite ! Multumim , Gina !

    RăspundețiȘtergere
  3. A trecut ceva timp de când am citit cartea; am citit-o cu acea voluptate, cu care, în adolescență”înghițeam „ romanele interzise ferindu-mă, acasă de mama , iar la școală de o pedagogă rea.

    Tu mă lauzi! și mă încurajezi mereu!
    Sunt și eu, și așa voi fi mereu, o ființă ”căutătoare de rosturi”. Cartea asta este optimistă, într-un domeniu puțin abordat. O simt ca fiind un uriaș poem dedicat părții nevăzute din om, acea parte care ne înalță pentru niște clipe, alături de zei.
    Cum altfel să preiei mesajul„ceea ce natura a făcut la început, putem face și noi, reîntorcându-ne la procedeul pe care ea l-a urmat.
    p.s dacă aș avea vreme, zău că aș reciti-o!

    RăspundețiȘtergere
  4. Interzis era si pe vremea cand cititul era o prioritate pentru mine si sora mea.Totusi l-am putut descoperi cand sora mea il "gasise"la Cluj si mi l-a adus si mie acasa.:)
    13 martie...sunt mandra ca m-am nascut in aceasi zi cu acest mare OM!

    RăspundețiȘtergere
  5. La mulți ani, dragă Angi, una dintre fericitele surori!
    p.s. caută cărticica asta, sigur o să le placă și puștilor tăi!( mă rog, unul nu se mai încadrează în categoria asta, oricât ar vrea mama lui să fie așa ...)

    RăspundețiȘtergere