duminică, 4 ianuarie 2009

vin si povesti

Cu poala suflecata, rosie in obraji, Ancuta- cand cea tanara, cand cealalta-vicleana si sprancenata, umbla ca o sfarleaza, printre ei, turnand vin, impartind mrene fripte si berbecuti la protap.

Sorbeau pe indelete, isi stergeau mustatile cu maneca. Si ascultau povesti.
Fiecaruia ii venea randul.

Hanul era o cetate si avea porti ferecate...


Alte ancute- fara poale, cu sani la vedere. Vin. Fara gust. Fum. Mult fum.
Cine povesteste? Cine asculta?

4 comentarii:

  1. Nimeni. Pardon, nimeni nu povesteste si nimeni nu asculta. Totul e o hora a dementei ce sta in vin. Si Sadoveanu a plecat putin...

    RăspundețiȘtergere
  2. Dementa? de ce dementa?
    Atunci cum ramane cu:in vino veritas! sau vinul dezleaga limba!...?A spune adevarurile cele mai tainice este o forma de dementa?

    RăspundețiȘtergere
  3. No comment. Un amic imi spunea: "Nu e corect! Tu nu bei!"

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, inteleg cate ceva- ori la fel, ori fara...

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.