Muzica trebuie să trăiască sub degetele noastre, sub ochii noștri, în inima și în mintea noastră, cu tot ceea ce noi putem să-i aducem ca ofrandă.”
Dinu Lipatti
18 mai 2015
Nu știu de câte ori vor fi având alții șansa de a urmări un concert în splendidul lăcaș de cultură, pentru refacerea căruia, cu greu s-au agonisit, în urmă cu câțiva ani, sumele necesare : ”Dați un leu, pentru Ateneu.„
Eu mă consider o privilegiată!Prin grija și strădania unei inimoase Doamne, Saviana Diamandi, care întreține vie flacăra muzicii în conacul de pe fosta moșie Fundățeanca din Argeș, a familiei Lipatti, astă seară , în cea mai
prestigioasă sală de concert a țării, din Ateneul Român, Festivalul Lipatti l-a avut ca invitat pe unul dintre marii pianiști ai lumii, norvegianul Hakon Austbo, format în Franța, la Conservatoire National Superieur „ și la Ecole Normale de Musique, Juillard Scool/New York, Hochschule fur Musik din Munchen și la Londra, câștigător a numeroase premii internaționale, muzician cu o carieră solistică și camerală, care acoperă un vast repertoriu, de la baroc la contemporan.
Fr. Chopin( poloneză-Fantezie în la major, op. 61/Baladă în sol minor, op. 23
Ed. Grieg ( Baladă în sol minor, op.24
Olivier Messiaen( Douăzeci de priviri asupra copilului Isus)
Claude Debussy -Preludii, volumul II., nr. 4/5/8/12.
Când spui Chopin, spui : pianul!
”lovituri de tun într-un buchet de flori”, zicea prietenul său, Schumann, când rostești Grieg, te gândești la Norvegia, la povestirea baladelor, dacă zici Messiaen, te gândești la sinestezie, când rostești Debussy, îți vine în minte inovatorul poetic!
Ascultându-l pe Hakon Austbo, m-am gândit la toate: profunzimi melancolice, meditațíe, subtilități impresioniste, romantism, valuri de armonii contemplative!
Lumea prezentă în sală se poate considera norocoasă!
N-aș putea spune ce mă determină mai mult să spun că sunt fericită: faptul că am petrecut două ceasuri în interiorul unei bijuterii arhitecturale,adevărat templu ionic, amintind de Acropole, prin combinația neoclasicului cu ecleticul, după planul celebrului arhitect francez Albert Galleron, că am văzut , cuprinsă de o mare admirație, cele 25 de scene ale frizei ornamentale, reprezentând istoria noastră de la Traian și Decebal, până la Ferdinand întregitorul, proiectul purtând semnătura arhitectului piteștean Costin Petrescu sau că am ascultat un concert de o mare frumusețe, realizat de un pianist cu degete vrăjite, într-o splendidă sala impregnată de istorie, într-o fabuloasă seară de mai!
Toate, ca un tot, având ca liant: Arta!
Mulțumiri tuturor celor care se implică din tot sufletul în experiențe culturale de excepție, instituind un dialog cultural între România și nordul Europei, păstrând astfel viu numele Lipatti!
N-aș putea spune ce mă determină mai mult să spun că sunt fericită: faptul că am petrecut două ceasuri în interiorul unei bijuterii arhitecturale,adevărat templu ionic, amintind de Acropole, prin combinația neoclasicului cu ecleticul, după planul celebrului arhitect francez Albert Galleron, că am văzut , cuprinsă de o mare admirație, cele 25 de scene ale frizei ornamentale, reprezentând istoria noastră de la Traian și Decebal, până la Ferdinand întregitorul, proiectul purtând semnătura arhitectului piteștean Costin Petrescu sau că am ascultat un concert de o mare frumusețe, realizat de un pianist cu degete vrăjite, într-o splendidă sala impregnată de istorie, într-o fabuloasă seară de mai!
Toate, ca un tot, având ca liant: Arta!
Mulțumiri tuturor celor care se implică din tot sufletul în experiențe culturale de excepție, instituind un dialog cultural între România și nordul Europei, păstrând astfel viu numele Lipatti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.