joi, 28 martie 2019

cerând elevului numai să tacă,

 nu vei reuşi niciodată să-l faci atent, nu-l vei face să progreseze, oricât te-ai chinui, dimpotrivă, cu cât îl sileşti să fie atent pe muteşte, cu atât îl vei tâmpi mai mult... Dar dacă îi dai să lucreze ceva, îndată mintea i-o vei cuceri, facând-o să se fixeze la obiectul tău.  ”


Jan  Amos Comenius

Astăzi este ziua lui.
S-a născut la  28 martie  1592, undeva, în Moravia. S-a stins la 15  noiembrie 1670, la Amsterdam..
Învățător, pedagog, lingvist, om de știință, teolog, absolvent  al Universității din Heidelberg.
„Părintele educației moderne”.
M-am gândit  la acest învățat din două motive. Întâi, pentru că,  în ultima vreme, pentru  toate neîmplinirile  din societate, de fiecare dată   se  aduce în discuție lipsa de educație, iar mai apoi, pentru că profesorul  nostru  de Pedagogie  din facultate, domnul Iosif  Antohi, căruia  eu  și  alții ca mine  îi purtăm un mare respect, îl adora pe   acest ilustru pedagog.
 I-a tradus lucrarea  „Didactica  Magna ”, realizând   foarte interesante  note, comentarii și   studii,pe  care  ni le-a prezentat la  vremea  când noi  băteam la porțile  cunoașterii.
Mă întreb, fără să-mi doresc a supăra pe cineva,  câți dintre cei care  vor să fie profesori   sau  chiar  sunt  în plinătatea    vârstei  au timp, răbdare și  interes  spre a   mai  citi    niște   cărți scrise  în urmă cu mai bine  de șase  veacuri. 
Poate că dacă  ei și  ocupanții unor înalte fotolii  ministeriale ar  face  treaba asta  ar  înțelege  pentru  ei, urmând   să-i convingă și pe alții, că ”
 EDUCAȚIA  ESTE  ÎNTRE  LUCRURILE  CELE MAI SEMNIFICATIVE PE CARE OMUL LE POATE REALIZA ÎN  TOATĂ VIAȚA SA.”
   JAN   COMENIUS.
Se zice  că    citatele  nu  rezolvă cine-știe-ce- mare-lucru.  Eu  contrazic ”teoria ”asta, așa  că  voi încheia  citând   nu unul, ci două convingeri ale  pedagogului  la care  ne  gândim măcar astăzi.
”A învăța  înseamnă a merge  către știința  unui lucru nercunoscut prin ceva  cunoscut”.
 Simplu, da?
Pași mărunți, dar siguri.
Se ține seama  în  viața de zi cu zi, indiferent de   sfera de activitate,  de  miezul acestor  atât de limpezi  cuvinte?
Și ca să nu-l uităm pe  Comenius, să  aflăm, dacă   nu știam deja  că:
”Un om  cu cunoștințe, dar needucat, este ca și un inel de aur pus  în botul unui porc”.

10 comentarii:

  1. Asta ii spun mereu scolarului meu, ca toate FB-urile si diplomele lumii sunt egale cu 0, daca nu stie sa se comporte. Citatul de la inceput ar fi dedicatie pentru toate cadrele din invatamant! 😄

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Crenguța, FB-urile și diplomele au și ele rostul lor. Exprimă, într-un fel, dezvoltarea.
      Copilul evoluează pentru sine, nu pentru ceilalți. El va trăi într-o lume pe care trebuie să o cunoască, să-i afle mersul.
      Adultul îl ține de mână o vreme, până învață să zboare.
      Apoi va decide singur.

      Ștergere
  2. E un sistem bătrân şi bolnav. Se încearcă o resuscitare, dar fără tact şi cunoaştere, i se înrăuteţeşte situaţia. Momentan nu am încredere în educaţia din România.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Zuzu, trebuie să ai încredere în educație.
      Și să educi!
      Acasă , copilul primește și învață DOAR lecțiile lui. Școala, cartierul, societatea îl pun la încercare.

      Ștergere
    2. Nici eu nu mai am incredere! Cu tot respectul, d-na Gina, scoala nu mai e ce-a fost, nici profesorii si nici invatatorii nu-si mai dau interesul ca altadata. Sunt prea putini cei carora le mai pasa, dar trebuie sa ai sansa sa dai peste ei.

      Ștergere
    3. Fă tu cât poți de bine partea ta de mamă, Crenguța, luminează-i cărări, stimulează-i creativitatea și nu-l ”cocoli”.
      Viața este dură.
      Școala , da, ai dreptate,se rostogolește în noianul ăsta de nereguli...

      Ștergere
  3. Şcoala românească oscilează între analfabetism şi excelenţă, nu mizează pe interacţiune şi creativitate, creează frustrări în rândul elevilor, părinţilor, profesorilor. Îi învaţă să fie în competiţie, nicidecum să coopereze, să alerge după note mari, nicidecum să înveţe etc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da. Este o problemă, pe care puțini profesori o știu și o aplică: pe diploma lui, a profesorului, nu scrie vă la lucra cu elevi geniali, nici cu copii mai puțin înzestrați. Nici cu derbedei.
      El va lucra cu copii de toate felurile. De aceea, trebuie să se reinventeze, să fie creativ și răbdător.
      Dacă nu rezistă înseamnă că nu i se potrivește meseria.

      Ștergere
  4. Din toate rolurile jucate - elev, parinte, profesor, cel de parinte e cel mai dificil.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da! Așa este.
      Mi-a spus-o un tată negricios, după o ședință cu părinții, la care el fugise de la apozarul unde lucra, ca să afle că fiul lui este cel mai dificil din clasă.
      ”_- Doamna profesoară, nu-i așa că nu s-a inventat meseria de părinte?”

      Ștergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.