sa nu uiți de unde ai plecat

 Când mi-a povestit mie cineva despre nea Oiță, el exista. Sper să mai fie.

 M-a impresionat povestea lui, așa că v-am adus-o și vouă. Cu suflet, cu tot!

nea Oiță

Motto:Bogăția este un văl care ascunde multe plăgi.

Menander, dramaturg grec- 342-291(îH)

Fără vârstă.

Înalt, spătos, mustață cănită. Unii spun că ar fi trecut de optzeci. El știe...

Mulți îl invidiază. Poate că au motiv, nea Oiță și-a construit un mic imperiu, o făbricuță de brânzeturi, niște magazine , s-ar zice că are și o stație de microbuze.

La el găsești preparate proaspete, gustoase, frumos ambalate. În fabrică, farmacie, nu alta, toată lumea în halate albe, scrobite. Fetele au scufițe apretate, ce mai, Occident!

Nu mai conduce, are șofer personal.

Prinse în șnururi lungi de parasolarele mașinii care îl poartă peste tot, două plăcuțe se balansează în voia lor.

În dreptul lui nea Oiță „nu uita de unde ai plecat! „

În dreptul șoferului, o pereche de opinci, cât degetul ăl mare al patronului.

- Nea Oiță, mă tot uit , îndrăznesc să te întreb, ce înseamnă, domle, plăcuțele astea?

Nea Oiță respiră greu. Își trece batista albă peste frunte, nu-i plac hârtiuțele alea mici, se lipesc, lasă dâre de hârtie pe față, când era copil își ștergea sudoarea cu mâneca aspră a cămășii de tort.

-Mă băiatule, eu am cinci clase, nici pe alea nu știu cum le-am terminat. M-am trezit la coada caprelor, nu ale noastre, ale altora.

Câți mărăcini mi-au împuns mie tălpile și degetele, să fii tu sănătos! Mâncare? O zi da, două , fără, un șut în fund îmi ținea de foame , că setea mi-o potoleam din ciutura fântânii.

Am jurat că odată și odată,o să am turma mea de capre. Așa am început, cu o căpriță albă, peste un an, alte două, cu voia lui Dumnezeu, am adunat o turmă.

În fiecare dimineață, mă rog la Dumnezeu să nu uit de unde am plecat.

Opincile? Nici de astea n-am avut parte.

Viața nu este deloc ușoară, ține minte de la mine.

Dar merită să fie trăită!

O vorbă spune că și o picătură de apă face să crească oceanul; atunci și o scânteie aduce lumina, oricât de puternic ar fi întunericul.