Ai putea să razi, cum la fel de bine ți- ai șterge o lacrimă căzută din suflet de copil ascuns în trup de adult.Din omul de zăpadă nu prea înalt- atât au putut aduna niște mâini de copii veseli- a rămas doar o imagine vagă a iernii trecătoare...M-am gândit la copilăria mea, la copiii mei- tați, la mânuțele lor dibace.
M-am gândit la Mama- era Ioana💖
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.