Se afișează postările cu eticheta alte vremuri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta alte vremuri. Afișați toate postările

marți, 27 iulie 2010

pe când vițelul

-->

nu era doar erou de fabulă...//

Întâmplarea mi-a venit in minte, după o vizită la  http://daurel.wordpress.com/Simulare, simulanți.
Trebuie să incep prin a-mi cer scuze că nu sunt în posesia tehnicilor  care ajută la promovarea cunoscuților  de la blog, o fac , așa, cum mă pricep.

Stiți ce este uleiul de nucă?
Dacă n-ați auzit de substanța asta, vă spun imediat. Vă cer doar să   nu vă speriați că aduc vorba despre un termen- substanță-  cu care,  de zile bune, media tot  bate apa-n piuă.
Briantina, cum i se mai spunea,  era, folosesc imperfectul, pentru că, intre timp, s-a înlocuit cu  gelul, produs modern, de import, un lichid gălbui- maroniu, vâscos, parfumat,  cu care  tinerii iși  umezeau podoaba capilară, fetele,  mai ponderat, băieții, din abundență,  înainte de a merge la petreceri, întâlniri etc..Părul căpăta luciu și un parfum discret.
Circula  și o vorbă, nu prea măgulitoare, dar nu  foarte departe de adevăr parcă te-a lins vaca.
Tânărul, proaspăt ferchezuit,  nu avea încotro, înghițea lauda , cam cu noduri, dar avea păr strălucitor.
M-am cam luat cu vorba..în vremea aceea, încă,  eram navetistă.
Avansasem cumva ,apropiindu-mă de oraș, călătoream cu trenul, cam vreo trei sferturi de oră.
 Eram destui, diverse profesii, stații diferite, așa că aveam timp să facem schimb de noutăți.
Dispăruse uleiul de nucă total. Apoi, la ceva timp, și..  oja transparentă.
Un tânăr,  pe atunci,  medic  veterinar, intr-o mare crescătorie  de animale, cu abator și fabrică de mezeluri, ne-a explicat de ce produsele sus- amintite nu se mai găseau în magazine.
 Erau multe  centre  de creștere a animalelor în țară, in special  viței,   pentru export, îndeosebi,  pentru restul lumii-ce mai rămânea-  după ce se aprovizionau activiștii și apropiații lor.
Când se anunța câte o vizită de sus,  se trecea rapid la cosmetizarea vițeilor și a mămicilor lor. 
Se vopseau unghiile cu ojă incoloră, cum de ce?  Să pară sănătoase. Și părul, să fie lucios, bine întreținut…că, de! și atunci, ca și acum,  funcționa  regula cine-mparte parte-și face.
 Întâi se ducea nutrețul pe la casele unuia, altuia  și abia , mai apoi, se hrăneau vițeii.
Nu se știa nimic despre  proprietățile  nutritive, vitalizante și antirahitice  ale  uleiului de nucă.
După terminarea vizitei, calificativul era , indiscutabil, excelent!
p.s. nu știu  ce meserie practică  tânărul medic de pe atunci.
Se zice, doar,  că unele  vițici, ajunse vaci, au înnebunit.