altfel. se poate!

Lumea , cea pe care o vad eu, pare trista. Mult prea trista. Ma intreb daca asta are legatura, neaparat, cu saracia materiala. Multi dintre cei pe care ii cunosc nu sunt saraci. Nici acum, nici in perspectiva. Tristetea este o stare de spirit. Care vine dinlauntrul fiintei. Si se transmite. Pentru ca este contagioasa.Se cuibareste in cotloanele tainice ale fiintei. Mi-am propus , si chiar imi impun , sa vad partea plina a paharului. Brazii sunt verzi, cerul este albastru, cand vrea, soarele isi arata raze, poate prea firave, dar sunt calde. Si copiii se bucura. Chiar daca nu canta corect niciun colind. Dar canta. Pe la usi. Pe strada. In piata. Nu fac rau. Dimpotriva! Te determina sa asculti. Si daca ai putina bunavointa, auzi chiar lucruri minunate. Si pentru ca vreau sa-mi fie bine- daca pot sa-i inspir si pe altii , sunt cu atat mai fericita- propun o lectura. Scurta. Dar plina de frumusete! CÂNTECUL OBÂRŞIEI, Lucian Blaga "La obârşie, la izvor ,/nici o apă nu se-ntoarce,decât sub chip de nor./La obârşie, la izvor/nici un drum nu se întoarce/decât în chip de dor./O, drum şi ape, nor şi dor,/ce voi fi, /când m-oi întoarce la obârşie, la izvor?/Fi-voi dor atunci? Fi-voi nor?”/