.jpg)
roletar, desi , daca ma gandesc, cand am citit prima oara poemul , am avut multe nedumeriri. Apoi am memorat mare parte din el. Il mai stii? Daca nu, ia orice volum purtand semnatura poetului, si citeste-l. Sau reciteste-l. Cand scriu , se deschid , mereu, paranteze. Trebuie sa fiu atenta. Sa le inchid. Cum spuneam , a fost de ajuns un cuvant. S-a tulburat echilibrul. Si asa fragil. Nu , nu te teme, n-am luat-o razna. Doar ca , vorbeam de incredere. In valoarea cuvintelor. Mai ales, in cele care au conotatii etice. O doamna- reporter era intr-un penitenciar.Facea un reportaj. Pentru audienta. Iar am deschis paranteza.. Femeie draguta, manierata, fina, citita, politicoasa. Domnu', zicea dumneaei, si domnul era un criminal de temut, domnule , isi modula dulceag dumneaei vocea, si domnul era un spargator cu metode tari de tot, domnu ', se adresa dumneaei , si domnul era un violator in serie, doamna , zicea dumneaei, si doamna, fardata in culorile primaverii, cu unghii ingrijite si privire senina, isi omorase concubinul , intepandu-l de nu stiu cate ori cu un cutit de bucatarie..De vreo luna incoace, cuvantul domn migreaza. Catre periferia vocabularului. Atat de repede, ca ma tem pentru sanatatea lui. Cred ca va fi scos in gerul Bobotezei. Reporterii il uita. Sau nu-l mai iau in seama. A devenit inutil. Incomod. Incapabil sa stabileasca antiteze. Candidatii la functii inalte nu mai folosesc nici numele intregi , cand discuta cu sau despre cei cu care concureaza. Ca sa intelegi despre cine se vorbeste , trebuie sa ai minte ascutia, sa stii ca prenumele cuiva aminteste o planta regala, ca numele altuia inseamna ceva rusinos, ca un alt nume sugereaza cine- mai -stie- ce .. Intr-un fel, as putea intelege si asta. Adica ti se cultiva simturile. Olfactive. Dar si poetice. Trebuie sa tii pasul cu vremea. Sa fii cu auzul in patru. Si cu ochii sarma. Ma gandesc la scolarii nostri. Se mai pot ei lauda ca limba noastra-i o comoara?
miercuri, 2 decembrie 2009
dinamica lexicala
Nu stiu daca sunt trista. Oricum , nu am starea aceea de bine. De liniste. Se intampla din cauza unui cuvant. Poate parea anapoda. Mai ales , acum, cand lumea se imparte, nu, nu, fii pe pace, nu-l citez pe Eminescu , cel din Imparat si p.jpg)
roletar, desi , daca ma gandesc, cand am citit prima oara poemul , am avut multe nedumeriri. Apoi am memorat mare parte din el. Il mai stii? Daca nu, ia orice volum purtand semnatura poetului, si citeste-l. Sau reciteste-l. Cand scriu , se deschid , mereu, paranteze. Trebuie sa fiu atenta. Sa le inchid. Cum spuneam , a fost de ajuns un cuvant. S-a tulburat echilibrul. Si asa fragil. Nu , nu te teme, n-am luat-o razna. Doar ca , vorbeam de incredere. In valoarea cuvintelor. Mai ales, in cele care au conotatii etice. O doamna- reporter era intr-un penitenciar.Facea un reportaj. Pentru audienta. Iar am deschis paranteza.. Femeie draguta, manierata, fina, citita, politicoasa. Domnu', zicea dumneaei, si domnul era un criminal de temut, domnule , isi modula dulceag dumneaei vocea, si domnul era un spargator cu metode tari de tot, domnu ', se adresa dumneaei , si domnul era un violator in serie, doamna , zicea dumneaei, si doamna, fardata in culorile primaverii, cu unghii ingrijite si privire senina, isi omorase concubinul , intepandu-l de nu stiu cate ori cu un cutit de bucatarie..De vreo luna incoace, cuvantul domn migreaza. Catre periferia vocabularului. Atat de repede, ca ma tem pentru sanatatea lui. Cred ca va fi scos in gerul Bobotezei. Reporterii il uita. Sau nu-l mai iau in seama. A devenit inutil. Incomod. Incapabil sa stabileasca antiteze. Candidatii la functii inalte nu mai folosesc nici numele intregi , cand discuta cu sau despre cei cu care concureaza. Ca sa intelegi despre cine se vorbeste , trebuie sa ai minte ascutia, sa stii ca prenumele cuiva aminteste o planta regala, ca numele altuia inseamna ceva rusinos, ca un alt nume sugereaza cine- mai -stie- ce .. Intr-un fel, as putea intelege si asta. Adica ti se cultiva simturile. Olfactive. Dar si poetice. Trebuie sa tii pasul cu vremea. Sa fii cu auzul in patru. Si cu ochii sarma. Ma gandesc la scolarii nostri. Se mai pot ei lauda ca limba noastra-i o comoara?
roletar, desi , daca ma gandesc, cand am citit prima oara poemul , am avut multe nedumeriri. Apoi am memorat mare parte din el. Il mai stii? Daca nu, ia orice volum purtand semnatura poetului, si citeste-l. Sau reciteste-l. Cand scriu , se deschid , mereu, paranteze. Trebuie sa fiu atenta. Sa le inchid. Cum spuneam , a fost de ajuns un cuvant. S-a tulburat echilibrul. Si asa fragil. Nu , nu te teme, n-am luat-o razna. Doar ca , vorbeam de incredere. In valoarea cuvintelor. Mai ales, in cele care au conotatii etice. O doamna- reporter era intr-un penitenciar.Facea un reportaj. Pentru audienta. Iar am deschis paranteza.. Femeie draguta, manierata, fina, citita, politicoasa. Domnu', zicea dumneaei, si domnul era un criminal de temut, domnule , isi modula dulceag dumneaei vocea, si domnul era un spargator cu metode tari de tot, domnu ', se adresa dumneaei , si domnul era un violator in serie, doamna , zicea dumneaei, si doamna, fardata in culorile primaverii, cu unghii ingrijite si privire senina, isi omorase concubinul , intepandu-l de nu stiu cate ori cu un cutit de bucatarie..De vreo luna incoace, cuvantul domn migreaza. Catre periferia vocabularului. Atat de repede, ca ma tem pentru sanatatea lui. Cred ca va fi scos in gerul Bobotezei. Reporterii il uita. Sau nu-l mai iau in seama. A devenit inutil. Incomod. Incapabil sa stabileasca antiteze. Candidatii la functii inalte nu mai folosesc nici numele intregi , cand discuta cu sau despre cei cu care concureaza. Ca sa intelegi despre cine se vorbeste , trebuie sa ai minte ascutia, sa stii ca prenumele cuiva aminteste o planta regala, ca numele altuia inseamna ceva rusinos, ca un alt nume sugereaza cine- mai -stie- ce .. Intr-un fel, as putea intelege si asta. Adica ti se cultiva simturile. Olfactive. Dar si poetice. Trebuie sa tii pasul cu vremea. Sa fii cu auzul in patru. Si cu ochii sarma. Ma gandesc la scolarii nostri. Se mai pot ei lauda ca limba noastra-i o comoara?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Draga Gina, ai ales o tema de-a dreptul inepuizabila.Ai ptea sa o contnui si cu alte cuvinte ce si-au iesit din matca si s-au revarsat pe unde nu trebuia iar la intoarcere in matca primitoare a limbii romane (primitoare, dar pana cand si pana unde, doamne?), se arata a fi metamorfozate in niste specii ...modificate genetic.E cazul sa le reamintim ca in ritmul acesta, ne va trebui un dictionar roman-roman.
RăspundețiȘtergereMaria, elegantul ' domn', in frac sau in costum si cravata asortata, a luat locul lui ' tovaras', cu salopeta albastra si sapca , in multe colturi.
RăspundețiȘtergereAcum plutesc pe aceeasi mare. Cand in aceeasi directie, cand dincotro bate vantul.
Alte cuvinte alearga , sarmanele, incoace si incolo. Care cum poate.
Ma impresioneaza un biet pronume relativ- care. Atat de uzat, ca multe minti , presupuse luminate, il folosesc singur, fara prepozitii.In toate situatiile. Ca si cum relatiile ar sta in aer. Fara ajutor.
Vai de frumosul noastru vechi grai!
de acord! şi eu m-am întrebat zilele astea (privind la tembelizor) unde au dispărut formulele de politeţe... de bun simţ... :-(
RăspundețiȘtergereGina, eu am vazut intr-o seara la stiri un reportaj despre un detinut -actor ce va juca pe marile scene ale Bucurestiului. Am crezut initial ca e o gluma, ca n-am inteles bine dar am verificat pe internet si mai sunt astfel de cazuri. S-a rasturnat lumea cu susul in jos ca sa zic asa. Nu mai conteaza cat rau au fost in stare sa faca oamenii aia. Li se da sansa de a-si exprima talentele!
RăspundețiȘtergereGina, eu as raspunde ferm cu "da", tinerii se mai pot mandri cu versul poetului "limba noastra-i o comoara", dar mai mult in spatiul privat al studiului sau in mediul universitar, academic. Mai ales daca le place sa citeasca, sa rasfoiasca cu interes paginile cartilor.
RăspundețiȘtergereIn opinia psihologilor, nevoia de viteză, mirajul unei forme de comunicare în care oricine poate fi altcineva, dar şi spiritul de gaşcă i-au făcut pe adolescenţii şi tinerii a căror copilărie s-a mutat din faţa blocului în faţa calculatorului să inventeze o nouă limbă.
Un pic de limba română, dar fără vocale şi eventual fără semne de punctuaţie, şi un pic de prescurtări ale unor cuvinte din limba engleză.
Înlocuirea unor prepoziţii cu o singură literă - „d", „p", „k" în locul a „de", „pe", „ca" - sau a diacriticelor cu două litere - „tz" şi „sh" în loc de „ţ" şi „ş" -, a devenit o obişnuinţă în limbajul folosit în SMS-uri, conversaţii pe messenger, forumuri sau diverse site-uri de socializare. Problemele au apărut în momentul în care aceste formulări au ieşit din fereastra de pe ecranul computerului şi au apărut în lucrările şi tezele elevilor.
Daca un LMA a ajuns sa insemne pe messenger LA MULTI ANI! avem toate motivele sa gandim ca viitorul comunicarii este hibrid si destul de alunecos.
Cata vreme preocuparea de a asigura conditii de trai cat mai decente pt "domnii" si "doamnele" din penitenciare este mai importanta decat aceea de a le oferi posibilitatea de a duce un trai demn si decent miilor de copii din orfelinate, oamenilor cu handicap ori cu boli incurabile, oamenilor simpli si cinstiti care incearca sa-si creasca si sa-si educe copiii cat de bine pot ei (si cate alte categorii sociale s-ar incadra tot aici!), cuvintele din acesta "familie" nu mai au nici o valoare.
RăspundețiȘtergereSi peste asta, se suprapune de cativa ani incoace, modelul american de asa-zisa deschidere in comunicare, in care indiferent de varsta, de faptul ca-l cunoastem sau nu pe cel din fata noastra, de faptul ca ne-a permis sau nu o astfel de adresare, ii vorbim la pers. a-II-a singular...
Cred ca asa s-a ajuns ca domnul/doamna, numele intreg, prenumele sau doar numele sa fie acelasi lucru, sa aiba aceeasi valoare, in orice situatie!
cuvinte aruncate, cuvinte lovite, cuvinte ranite, cuvinte pierdute
RăspundețiȘtergeresa ne intoarcem sau sa ajungem la [semantica e cam greu.... ]
Lori, asadar, nu sunt singura, care descopera ca oamenii'de pe sticla' una spun si alta fac.
RăspundețiȘtergereMa refer la formulele de adresare.
O seara buna!
Anielle, daca ne gandim ca sunt atatia tineri actori , care fac orice altceva, in afara de actorie, pentru ca nu unde sau pentru ca salariul este mult prea mic, reportajul de care vorbesti apare ca un eveniment sf.
RăspundețiȘtergereDa, incredibil.
O seara buna!
Pescarus!
RăspundețiȘtergereNu vorbeam de rapiditatea comunicarii, nici de intrarea telegrafiei in cotidian. Nici de spiritul de gasca. Asta este o problema. Deloc usoara.
Vorbeam de formatorii de opinie. De cei mari, care transmit , de la inaltimea functiilor si a posturilor, in care au ajuns, mesaje.
Cuvinte care exprima noblete, atentie si respect sunt folosite in dialodul cu persoane care au comportament defectuos. Cand vine vorba de oameni cu functii deosebite, cuvintele de care discutam dispar.
Cred ca asemenea intamplari nu fac bine tinerilor care isi cauta modele.
Putem discuta mult pe aceasta tema.
Imi place mult ce spui, Ruxi. Indivizi care au produs suferinta si durere devin domni. Sigur, trebuie tratati in limitele bunului-simt. Dar, cata vreme, unui barbat in varsta, suferind, i se spune' moartea te cauta pe acasa, mosule', iar copiii cu handicap nu au nume, avem o problema . Ca natie.
RăspundețiȘtergereIn privinta formulelor de adresare, sunt total impotriva felului in care unii tineri profesori permit elevilor sa li se adreseze cu persoana a doua singular. Este primul pas catre incurajarea lipsei de respect.
Toate aceste evenimente tin de educatie.Mai precis de lipsa ei.
O seara buna!
Asa este, Anamaria!
RăspundețiȘtergereCuvinte care dor, cuvinte risipte, cuvinte aruncate la voia intamplarii.
Le pierdem, cu sau fara voie, valoarea. Si frumusetea.
O seara buna iti doresc!
Pana la gasirea unei alternative, sunt cu totii niste "domni".
RăspundețiȘtergereLumba poate fi o arma, un medicament sau un alt fel de desfranare : depinde pe mana cui incape.
@Leo, multumesc pentru vizita. Si pentru punctul de vedere foarte interesant.
RăspundețiȘtergereVorbim aceeasi limba. Nu avem acelasi limbaj, insa. Reactionam diferit in fata mesajelor , pe care, de asemenea , le intelegem diferit. De aici cred ca incep diferentele. Adesea foarte pronuntate.
p.s imi place cuvantul ' domni'. Mi-ar placea sa-i vad manifestandu-se pe multi purtatori ai acestui calificativ.
o zi buna!
Gina,acesta e un motiv pentru care ii consider cel mai vinovati pe intelectualii nostri care in loc sa fie modele frumoase pentru noi,se comporta mai urat decat ultimii oameni.
RăspundețiȘtergereDin fericire,exista exceptii,chiar si in politica romaneasca.
Sa ne bucuram , cand ii descoperim pe cei cativa alesi, Gabi!
RăspundețiȘtergere