miercuri, 16 decembrie 2009
cine scrie? cine( mai ) citeste?
Mai in gluma, mai in serios, copiii mei, astazi barbati seriosi, gratie celui mare sunt bunica, mi-au reprosat ca n-am scris nicio carte.Mi-au spus-o pe rand. Fara sa se vorbeasca unul cu altul, cred. Poate ca au vrut sa ma urneasca.Poate sa fi fost chiar un repros, mi-am zis, asa , in gand. N-am plans. Nu m-am bucurat. Am cautat raspunsuri. Ca sa scrii o carte, trebuie sa ai talent. Inspiratie. Chemare. Pricepere. Arta. Ce stiu eu sa fac cel mai bine? La ce ma pricep?Si mi-am raspuns. La gramatica.Ce sa mai descopar? S-au scris si spus atatea. Cine le mai citeste? La scoala este greu. Manualele nu sunt accesibile tuturor elevilor. Care, oricum, le deschid rar. Sau deloc. Nu chiar toti, este drept. Multe diplome. Putini merituosi. Tarabele sunt pline de culegeri. Exercitiile curg dintr-o parte intr-alta. Autorii ii obliga pe elevii lor sa le cumpare.Primesc niste bani amarati, isi mai rotunjesc salariile, mai mult simbolice. Primesc puncte. Pentru dosare. Toti se mint . Frumos. Iar am ajuns la vorba asta. Uneori, vanzarea- cumparea coboara muuult de tot. Se acorda cumparatorilor, elevii autorului- cate o nota de 10. De aici, lucrurile se complica . Rau de tot, zic eu. Am spus toate astea nu pentru a ma scuza in fata copiilor mei. Ca oricum nu avem cand sa discutam. Ne intalnim rar . Discutam altceva. Cat apucam. Am spus cu durere. Scoala este, de multa vreme, in impas.Care , nu stiu cum va mai fi depasit in urmatorii ani. Si pentru ca, la sfarsit de an, multi isi fac bilantul, eu, posesoarea unui blog, care va implini in curand 2 anisori, fac o constatare. Imi plac cateva postari. Ale mele. Le-am scris din suflet. Cu gandul la cele mai dragi fiinte. Fotografia,29.01. 2008, Eternitati de-o clipa, 04.07.2008,Urme de ren,26.02.2009, Cum e( a fost) sa fii parinte. 10.08.2009, 4 galbeni.13.05.2009,5 zile intr-o alta lume 24.07.2008.Au fost si nu prea luate in seama. Altele, doua la numar, au fost solicitate de multe multe ori. Nu atunci cand au fost scrise. Dupa aceea. Aproape obsesiv. Propozitii. aparent independente,27 07.2009, Sinonime si nu prea 20.07.2009. Cititorii? elevi de gimnaziu.Temele de scoala cereau sa se alcatuiasca propozitii cu diverse cuvinte/ortograme/situatii. Si sa indice in enunturi sinonimele diverselor cuvinte. Ce am inteles din reactiile cititorilor mei? Amara concluzie.Nu-si bat capul, nu se straduiesc sa realizeze nici macar cateva propozitii. Nu consulta dictionarul. Nu cauta in carti. Dau fuga la calculator. Si iau lucurile gata facute. Sa ma bucur? Ca profesoara nu am deloc motive. Sunt trista. Sa scriu o carte despre cum sa-i invatam pe copii sa invete? Cine ar fi cititorii mei?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
în primul rând vreau sa felicit tânara bunicuta! :-)
RăspundețiȘtergereîmi pare rau ca esti trista...ca realitatea zilei e trista...Ai dreptate în legatura cu cartile. În Germania se spune ca fiecare al V-lea scrie o carte (valoarea însa e pusa sub semnul întrebarii!) si doar fiecare al VII-lea cumpara o carte...Cele mai cautate sunt din pacate can-canurile. Adevaratele valoari- stau prafuite pe rafturi...Cei mai multi oameni prefera cinematograful sau internetul, pentru citit lasându-si tot mai putin timp.
Dar revenind la postarea ta de azi...eu cred ca ai tai copii nu ti-au spus cu repros...Poate ceea ce au spus a activat nemultumirea ta interioara - vis a vis de situatia librariilor si scolilor si...te-a ajutat în sfârsit sa spui, sa scrii de blog despre aceasta! (Hmm, ar fi o scuza plauzibila pentru ai tai?!) Lumea nu o putem schimba într-o zi...felicitari însa, ai facut primul pas!
Îti doresc o zi buna!
Destui parinti te asigur! Eu as lua cartea. Chiar ma macina treaba asta. Cum sa imi invat copiii sa invete, nu sa toceasca..Si fata mea cea mare ar citi-o..Deci treci la treaba!
RăspundețiȘtergereEU!
RăspundețiȘtergereEu.Si imi permit sa vin cu o sugestie:ce zici de "perle" de-a lungul timpului?:)
RăspundețiȘtergereNici nu stiu despre ce s-ar putea scrie pentru ca majoritatea sa fie incitata. Probabil despre cum sa faci multi bani in timp cat mai scurt sau despre sex, pozitii si alte cate de genul acesta.
RăspundețiȘtergereDar pentru sufletul tau merita sa scrii zeci de carti pe care sa le publici tot pentru sufletul tau si pentru aceia care iti seamana. La momentul potrivit vor gasi cuvintele si le vor aprecia. Valori inca mai exista si e bine sa le gadilim.
Bafta!
Carmen, imi cer scuze ca raspund atat de tarziu- am fost acasa, chiar am citit comentariile, printre picaturi, dar am avut o zi plina.
RăspundețiȘtergereDraga mea, iti multumesc pentru gandurile tale frumoase! Nu sunt o bunicuta chiar tanara, de indata ce nepotelul cel mare este elev in clasa a V-a. Este drept, ca parintii lui s-au cam grabit.
Da, am facut un pas. Imi place ca am un blog. Sunt fericita ca va cunosc , ca pot sa schimb opinii.
Cred ca se citeste la noi. Fiecare citeste ce vrea. Ai dreptate cu cartile care distreaza. Lumea vrea chestii de senzatie!
Eu ma gandesc cum va arata viitorul, cum va arata societatea , in care cei mai multi vor avea cultura de internet.
Sau poate ca toata lumea va avea o alta orientare.
p.s.Sper ca sambata, cineva sa ma lamureasca de ce nu pot scrie la tine pe blog.
O seara frumoasa iti doresc!
Isabela, cat esti de draguta!
RăspundețiȘtergereEste destul de greu de facut o carte. Nu neaparat conceptul. Nici materialul propriu-zis. Partea cealalta, cu editurile, expunere, vanzare... Sunt antitalent.
Cu cea mai mare placere pot discuta cu tine si cu fiica ta despre cum trebuie sa invete!
Am experienta dezinteresului parintilor de la noi. Am incercat tot felul de actiuni de atragere a comunitatii in viata scolii. Stii cum au reactionat parintii? Ca in "Popa Tanda". Au venit, au vazut, s-au minunat . Si n-au mai venit. Ma intreb cat ar reusi o carte sa-i " miste'.
Iti multumesc mult pentru gandurile bune!
Oricand putem discuta despre problemele de scoala.
O seara frumoasa!
Domnisoara profesoara Ele, iti multumesc mult pentru incurajare!Cine a spus ca femeile sunt rele intre ele a gresit!
RăspundețiȘtergereStiu ca ai vrea sa ai studenti care au invatat in colegiu si in gimnaziu sa invete!
Asta mi-am dorit de cand ma stiu- sa primesc, in clasa a V-a, copii, care au , macar, un inceput de ' stil'. Sa aiba dorinta de a invata. Sa le placa scoala!
O seara frumoasa!
Ana- Maria, esti o dulce!
RăspundețiȘtergerePromit, ca dupa sarbatori sa caut, prin caietele si insemnarile mele, 'perle '. Cand le descopeream, o vreme ma distrau. Apoi eram chiar trista. Am incercat sa-i ' recuperez' pe copiii cu probleme. Pe cei care sriu chestiuni care nu au nimic comun cu textul dat. Bat campii, cum se zice. Intr-un fel simpatic.
Asadar , voi cauta ' perlute'.!
O seara frumoasa!
Anckhiy, iti multumesc mult pentru pragmatismul tau!
RăspundețiȘtergereAi dreptate, asa este, multa lume vrea, ca in timp scurt , sa faca, oricum, bani.Daca s-ar scrie asemenea carti, sigur ar avea cautare. Da, si cele cu subiecte incitante.
Ce pot face eu?
Imi spun gandurile. Ma bucur daca cineva ma citeste. Citesc cu placere ce scrieti voi. Imi este bine!
O seara frumoasa!
Gina
RăspundețiȘtergeremi-am dorit tot timpul o carte de gramatica deosebita.
colorata, cu jocuri si probleme si puzzle si multe alte lucrusoare interesante, care sa imi faca mintea sa sfaraie. ca asta inseamna adevarata gramatica. a construi propria identitate prin limba.
si cred ca ai putea sa scrii asa ceva.
cartea ar fi dubla. prima parte e gramatica, a doua va incepe de la sfarsit. si ar contine postarile profesoarei. :) ale mamei :) ale bunicii :) ale femeii.
asta e cartea ta. :)
Toţi se mint. Frumos - of, poate că o să reuşim să nu ne mai minţim, nici măcar urât...
RăspundețiȘtergereminciuni frumoase, minciuni urate.. tot minciuni.
RăspundețiȘtergereAngela, tu chiar imi deschizi o fereatra!Mi-ai adus cel mai neasteptat dar de sarbatori!
RăspundețiȘtergereDe ce nu mi-ai spus lucrurile astea acum cativa Ani? Am lasat sa se piarda atatea idei..
Nu stiu ce sa zic, mi-ai dat o tema. Nu pare complicata. Este atragatoare. Ampla.
N-ai vrea s-o gandim impreuna?
Gina, esti mult prea modesta, poti sa scrii o carte despre toate aceke intamplari marunte dar frumoase pe care le-ai prezentat pe blog, despre toti oamenii aceia marunti dar macinati de probleme pe care i-ai inaltat in rang, despre toamne, anotimpuri in genere pe care le vezi cu un ochi atat de sensibil, si nu in ultimul rand despre gramaticva.Ai avea mult mai multe de spus decat multi tineri care nici macar nu au experienta la Catefra si ne dau sfaturi iar bietii elevi le iau de bune.Eu iti doresc succes si vei scrie 2 carti foarte bune.
RăspundețiȘtergereGina, trebuie sa srii;ai atatea de spus, ai o perspewctiva originala asupra vietii, asupra oamenilor?De ce sa taci, modesta si discreta, cand ii poti ajuta pe oameni sa-si improspateze ziua, seara cu peisajele tale suave?
RăspundețiȘtergereNici ideea exercitiilor de gramatica nu e de lepadata.Ai exprienta, ai tact pedagogic, esti informata, ce vrei mai mult?Vreau sa folosesc la anul sau chiar mai devreme cartile tale cu elevii mei.Abia astept.
Maria, sunt tulburator de frumoase indemnurile si gandurile tale!
RăspundețiȘtergereSunt bucuroasa , daca , prin insemnarile mele , deschid o fereastra uitata prea multa vreme inchisa.
Imi plac toamnele mele, cu gust de frunze galbene si rosii.Si noptile lungi de iarna , cu scanteieri de stele.
Si daca reusesc sa daruiesc cuiva, care are timp si intelegere, un strop de liniste imi este de ajuns.
O carte de gramatica? Cine stie?
Iti multumesc pentru gandurile tale prietenesti!
Draga Gina,
RăspundețiȘtergereCred ca ceea ce putem darui mai de pret celorlalti, este ceea ce suntem, ceea ce-am devenit de-a lungul timpului. Iar tu ai avea foarte multe de oferit in acest sens!
Multi dintre noi nu mai suntem interesati sa invatam ceva in acel sens strict scolar, si nu fac referire aici la modalitatile obtuze de predare a materiei, pe care foarte multi din profesori le practica, din pacate... Cred ca acumularea de informatie nu inseamna invatare.
Insa putem invata infinit de mult din ceea ce citim, daca simtim ca randurile scrise sunt rupte din viata. Din viata celui care scrie. Ca sunt experientele reale,
si nu doar fantezie, un mod inedit de a combina cuvintele in minte si in pagina. Iar aici, din nou, ai avea multe de daruit!
Scrie despre ce te-a atins pe tine, despre ce te bucura sau te intristeaza, despre cum ai descoperit incet-incet cine si cum esti cu adevarat, despre luptele tale in timp, castigate sau pierdute...
Cred ca astfel de lucruri ne misca, ne fac sa ne punem intrebari, ne determina sa ne cautam la randul nostru propriul drum. Si asta e cel mai important. Altfel, putem fi biblioteci pe doua picioare, dar aproape zero ca oameni...
In ce priveste publicarea, din cate stiu ea se poate face si pe internet. Exista site-uri pe care poti publica poezii sau proza, iar cei interesati le pot descarca contra unei anumite sume de bani. Ori o poti publica gratuit. Alegerea iti apartine.
Oricum, copiii despre care vorbesti in final, nu se vor schimba, continuand sa dea fuga la calculator si sa caute pe internet ceea ce-i intereseaza. Si daca tot cauta, poate le-ar prinde bine sa gaseasca si ceva scris cu suflet, nu doar cu vorbe mestesugite, dar lipsite de continut. Iar noi ceilalti, pentru care o carte "clasica" are farmecul ei - ca miros, ca atingere - ne adaptam din mers si citim si cu monitorul in fata. :)
Numai scrie! Indiferent de tematica sau mod de publicare.
Ar fi pacat sa nu o faci, cu talentul, sensibilitatea si bucuria de a scrie, ce razbat din randurile tale, in fiecare zi!
Draga Gina,n-am stiut ca esti bunicuta.Sa-ti traiasca nepotelul si copiii si sa fiti sanatosi.
RăspundețiȘtergereCat priveste cartile...ma numar si eu printre cei care nu mai citesc decat textulete de pe internet si cateva bloguri.
Poate pentru ca imi petrec destul de mult timp cu bloggeritul?
Cred ca ai putea scrie o carticica cu amintirile tale frumoase,chiar o autobiografie.
Sau sa publici textuletele tale in reviste.Precis vor fi citite cu placere de oamenii neinteresati de scandaluri,barfe si politica.
O zi minunata!
Doamne, Ruxi!
RăspundețiȘtergereEsti un extraordinar pshiholog !
M-am intrebat, pentru ca mi-am amintit.
Poate ca ma vor fi vanturat si pe mine orgolii, asa, in timp. Poate ca-mi vor fi trecut prin minte tot felul de idei. Nu sunt tipicara. Nici furnicuta. Nu adun, desi pastrez.
Cand am simtit ca pot face un anume lucru, daca am avut incredere, intai in forta proprie si apoi in echipa, am actionat. Nu toate activitatile pe care le-am initiat au avut rezultatul dorit. Dar nu-mi pot reprosa ca n-am incercat.
Cat despre a scrie o carte, sunt multe de spus. Ma gandesc.
Deocamdata, spatiul asta , mare, mic, imi place. Scriu ce simt. Daca am si persoane care ma citesc , spunandu-si parerea , chiar ma simt bine.
Lumea este saturata de informatie.
Ce cautam noi aici? Eu- un loc unde pot sa-mi spun gandurile. In limita bunului- simt.
Ce astept? Nu sunt prea sigura ca stiu . Dar astept. Si atunci este frumos!!
Iti multumesc mult pentru gandurile tale prietenesti!
Gabi, esti o draguta. Cum spuneam, sunt buni , de mai multa vreme.
RăspundețiȘtergereDespre carticica? Vom trai si vom vedea!
Multumesc pentru incredere!!
O zi frumoasa!
Doresc să vă felicit pentru calitatea de bunică :) Sper să fiţi cît mai fericită de acum înainte.
RăspundețiȘtergereBineinteles ca vreau sa vorbim! Pe mail? Sau pe messenger? Cum iti e mai la indemana. Multumesc!
RăspundețiȘtergereI.B, am devenit proverbiala- sunt bunica de acum 10 ani!
RăspundețiȘtergereIsabela, imi poti scrie pe mail. Apoi iti dau messul. Si vorbim!
RăspundețiȘtergereO seara frumoasa!
Gina :)
RăspundețiȘtergeredoua fuste socratice :)
filosofie pentru copii si gramatica :))
ba vreau sa o gandim :)
spinei.angela@gmail.com
Angela, m-ai uluit cu elanul si promptitudinea ta!
RăspundețiȘtergereAm cateva zile pline.
E de bine!
Iti scriu , poate, duminica seara. Sau luni.
O seara frumoasa!
Draga Gina, dar blogul tau ce e , nu o carte??? Deja scrii un jurnal care e foarte citit si admirat de catre copiii si oamenii mari. E drept ca ai putea scrie ceva dragut si pentru copiii mai mititei, ceva care sa-i faca sa aleaga cititul in favoarea jocului pe calculator, de pilda o calatorie prin cartile copilariei, iti mai amintesti cum ai fost impresionata de primele lecturi???
RăspundețiȘtergereSi inca ceva, manualul nostru pentru tineri ...ce facem cu el? Eu declar aici, oficial, ca te las pe tine sa iei initiativa, te pricepi mai bine la gramatica si esti mult mai constanta la scris decat mine. Eu ma multumesc cu titlul de coautor :).
Deci, sa nu zici ca nu ai teme pentru carti, nu una ci mai multe....Cine sa le citeasca? Citotorii sunt deja gasiti, noi, amatorii de blog, si tinerii !!
Gina, eu de la aceasta postare sunt si mai atenta la cum ma exprim si cum scriu. Faptul ca sunt mai mereu pe graba poate ca transmite superficialitate in scurtele mele comentarii insa nu e deloc asa. Ma incanta scrierile tale si cateodata simt ca un comentariu ar stirbi vraja povestii. Sau de multe ori simt ca mi-ar placea sa trec prin ,,gradina"ta doar ca sa iti spun simplu: Buna dimineata,Gina! :).
RăspundețiȘtergereP.S.Cred ca ar trebui totusi sa culegi intr-o carte toate acele ,,tablouri" in care zugravesti natura atat de frumos.
Anielle,
RăspundețiȘtergereiti multumesc mult!
In dimineata asta alba, dupa o noapte , la fel de alba, cuvintele tale sunt ca un balsam. Ocrotitor!
Zile frumoase!