duminică, 26 februarie 2012

tu ce spui?

 Tot ce urmează  am primit de la o fostă colegă de liceu, stabilită undeva, departe. Atât. Poate că și ea a primit   textul de la altcineva . Citește și ascultă. Apoi, mai vorbim.//
Am primit de la un prieten, din Canada lui frantuzeasca,  un cantec al lui Johnny Holliday, din 1970, de care n-am auzit niciodata. E atat de romanesc…Cred are la baza un cantec popular din Nord (Maramure, Oas). 
In textura orchestrala,  sunt folosite instrumente romanesti. Ce face naiul in introducere…doina sfasietoare. 
M-a impresionat, in masura in care m-a stupefiat. Cum o fi aparut cantecul asta? De ce n-am auzit de el niciodata? Sunt 41 de ani de cand se pare ca l-a cantat Johnny Holliday…
Era la moda pe atunci  folclorul romanesc, mai ales in Franta. Marile noastre ansambluri folclorice din Vrancea, Maramures, Oas, Bistrita, Teleornman, Craiova, Constanta, Suceava si Bucuresti  cuceriresa toate Festivalurile  folclorice  din Europa si din alte lumi mai departate.  Ia romaneasca se purta pe tot globul ( miscarea power-flower). Vezi si Marie Laforet la Cerbul de aur…si alte vedete…Mariei  Tănase
i s-a decernat, post-mortem, în 1965, „Grand prix du disque” de către Academia „Charles Cros”  din Paris, 
, cu un disc bilingv- cantece populare romanesti. In Olanda se declansase o adevarata nebunie, ca si in Elvetia: cluburi cu dansuri si cantece  în costume populare romanesti, cum sunt cele de dansuri latino la noi, acum. Cooperatia mestesugareasca inregistra castiguri enorme exportand costume populare: ilice, ii din borangic, traistute…Pamantenii Nordului sau Alpilor alcatuiau ansambluri folclorice cu profil muzical coregrafic, dupa model romanesc.
Mi-aduc aminte ca in Albumul duminical a aparut o asemenea formatie din Elvetia. Se numea “Frunza verde” si  umbla in turneu prin lume cu un program de cantece si dansuri populare romanesti, fara niciun picior de roman in distributie.
 Ridicau salile in picioare pretutindeni. Si in Romania . La TVR au fost fantastici. Ne-au luat graiul.  Naiul nostru se invata la o scoala speciala la Amsterdam . Zamfir zapacise lumea intelectuala si cinematografica a Apusului. Chinezii cantau in limba romana de te cruceai…
Ce s-o fi-ntamplat cu noi intre timp? 
 http://www.youtube.com/watch?v=JkDNS9AZBX0  
LA CHANSON DU ROUMAIN
Johnny Hallyday (France) - 1970
 
 
Quand j'étais enfant   / Cand eram copil
Je vivais très loin       / Traiam foarte departe
Au pays roumain        / In tara romanesca
Bleu et blanc              / Alba si albastra
 
Lorsque je rêvait             / Atunci cand visam
Toujours je voyais           / Vedeam intotdeauna
Une fille aux yeux            / O fata cu ochii
Gris et bleus                     / Gri-blastri
 
Mais la vie c'est chargé  / Dar viata s-a pus            
De pulvériser                   / Sa pulverizeze
Sous son corps brute       / Sub corpul sau brut                    
Mes rêves d'enfants       / Visurile-mi de copil.
J'ai perdu la lutte            / Am pierdut lupta
Jusqu'au point de chute  / Pana la cadere
 
Je me suis enfui               / Am fugit atunci
Vers d'autres pays          / Catre alte tari
J'ai pris des chemins      / Am apucat pe cai
Interdits                          / Interzise
 
Je suis le roumain          / Eu sunt românul
J'ai vient de très lo        / Vin de tare departe
J'ai cherché partout       / Am cautat peste tot
Comme un fou                / Ca un nebun
 
Mais la vie c'est chargé / Dar viata s-a pus
De pulvériser                  /Sa pulverizese
Sous son corps bru         / Sub corpul sau brut
Mes rêves d'enfants      / Visurile-mi de copil
J'ai perdu la lutte           / Am pierdut lupta
Jusqu'au point de chute / Pana in pragul caderii
 
Te voilà enfin                  / Iata-te, in sfarsit
Je te tends les mains      / Iti intind mainile mele
Mais il est trop tard        / Dar, e prea tarziu
Bien trop tard                  / Mult prea tarziu
 
Je t'ai tant cherché          / Te-am căutat atata                 
Depuis mon enfance        / Inca din  copilarie
Mais mon heure de chance / Dar ora de noroc 
Est passée                         a mea / a trecut...
 ............................................................................................................
Așa să fie?

18 comentarii:

  1. Gina, ce să se întâmple? Ne-a blocat de tot cortina de fier! Cred că ceva mai rău nu putea să fie, iar urmările le vedem şi astăzi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Marycix,
      Am citit că ia românească și motivele noastre populare sunt din nou la mare căutare!

      Ștergere
  2. Ma luai, luai/ Ma luai, luai/ Cu secera-n brau... http://www.youtube.com/watch?v=m8W7QtTwS8k
    Dar la baza e un cantec din zona Clujului. Il stiu de mic copil.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, cred că aveți dreptate. Foarte frumos! Duios, blajin, neașteptat pentru mine.
      Am găsit și aici-
      http://www.youtube.com/watch?v=fcu3pyb9mek&feature=related

      Ștergere
  3. Nu s-a intamplat nimic.Atat timp cat valoarea nu e apreciata in tara, ce asteptam? Daca va uitati la ce "promoveaza" Institutul Cultural Roman, va lamuriti. Bine spunea un rus: "Nu avem atatea topoare cate cozi de topor aveti voi (romanii).

    RăspundețiȘtergere
  4. Dacă ne gândim, fabula tot de la ruși am deprins-o, de la Krâlov. Și dacă tot veni vorba despre topor , cozi și pădure-

    „Dar când avu toporul o coada de lemn tare,
    Puteti judeca singuri ce trista întâmplare.
    Istoria aceasta, de-o fi adevarata,
    Îmi pare ca arata
    Ca în fiece tara
    Cele mai multe rele nu vin de pe afara,
    Nu le aduc strainii, ci ni le face toate
    Un pamântean de-ai nostri, o ruda sau un frate.„

    Toporul și pădurea„, Grigore Alexandrescu

    RăspundețiȘtergere
  5. Vai, Gina, dar muzica românească e în vârful topurilor! Ascultă Inna. :)
    Şi lăsând gluma, problema noastră este exact asta: am avut şi avem oameni de valoare, dar la noi se promovează mediocritatea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Diana,
      O vorbă veche spune că talentatul trebuie împins mai către margine, că așa creează el mai mult și mai bine..

      Ștergere
  6. O surpriză plăcută, plăcută, pot spune că m-a extaziat, dar dacă analizez cam cum stăm la capitolul muzică populară nu mă miră. In desfăşurarea festivalului de muzică de la Braşov, una din probele de concurs era interpretarea unei melodii romaneşti la alegere şi erau prezentate un număr destul de mare de cântece la alegere. Multe melodii au devenit atunci şlagăre internaţionale. Erau prezentate şi cântece de muzică polulară care nu o dată au intrat în repertoriul unor cântăreţi străini. Poate atunci... dar oricum adevărul este că avem melodii populare cu o linie melodică excepţională.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aura,
      Mie îmi place muzica populară cu substanță- cea adevărată. Îmi place și muzica lăutărească- să fie toamnă, să cadă frunzele , undeva într-o cârciumioară, chiar ca în romanță.
      Când ascult muzică bună, profundă, mă simt Eu- eu, cea adevărată!

      Ștergere
  7. O mică rectificare cu privire la acel premiu al Mariei Tănase: i s-a decernat, post-mortem, în 1965, „Grand prix du disque” (Marele premiu al discului”) de către Academia „Charles Cros” (cu un singur „s”) din Paris.

    RăspundețiȘtergere
  8. orice este posibil. noi, românii, avem mereu ce oferi, dar, din păcate, nu ştim să ne facem auziţi, mai ales aici, la noi.

    RăspundețiȘtergere
  9. Se pare ca se exporta in continuare muzica, arta populara; sunt afaceri particulare.
    Ca ar trebui sa faca si statul ceva, este adevarat; deocamdata ar fi bine sa nu faca: actualii culturnici sunt prea furaciosi si pupincuristi !

    RăspundețiȘtergere
  10. I do not even know the way I finished up here, but I
    believed this post used to be great. I do not understand who you are but definitely you're going to a well-known blogger if you are not already. Cheers!
    Feel free to visit my web blog : transfer news central cover it live

    RăspundețiȘtergere