În graba ei de fată mereu pusă pe fugă, somnoroasă, dimineața a uitat să-și clătească, în palme de rouă, sprâncenele verzi.Pare îmbufnată.
Brusc, se răzgândește!
Raze lungi de soare călduț alungă perdeaua de nori, înseninându-i fruntea înaltă.//
Raze lungi de soare călduț alungă perdeaua de nori, înseninându-i fruntea înaltă.//
Copiii nu mai au răbdare, se înghesuie în cele trei autocare, aliniate frumos în fața școlii.
Se circulă bine, panglica albastră a drumului lasă în urmă orașul zgomotos, alunecând cuminte printre satele argeșene, ce se țin de mână. Salcâmi nebuni de fericire, perdele de trandafiri, stoluri de margarete colorează verdele curat de prin grădini.
Vara a pus stăpânire pe câmpuri și livezi!
Vara a pus stăpânire pe câmpuri și livezi!
Ocolim municipiul vecinilor noștri, vâlcenii, și ne îndreptăm către Ocnele Mari.
Străjuită de culmi deluroase blânde, mai verzi acum ca niciodată, localitatea, așezată de-a lungul văii Pârâului Sărat, atestată printr-un document semnat de Mircea cel Bătrân și prin alte hrisoave pecetluite de alți domnitori, este cea mai mare salină din țară, sursă veche de venituri pentru locuitorii din sud- vestul țării, din cele mai vechi timpuri, grație exploatării sării..//
Mâna , mintea, imaginația, talentul și inventivitatea omului au creat, la 225 metri sub nivelul mării, pe o suprafață de 10000m.p, departe de agitația modernă, un loc unde poți medita asupra dimensiunii nevăzute a existenței .
A dăltuit în sare un loc de o neasemuită poezie sălbatică!
Ce enormă dăruire, cât sacrificiu, câte vieți secerate, îmi închipui..
Du-te și vezi locul, ia-ți și copiii, nepoții și cunoscuții! N-o să-ți pară rău!
De acolo, din măruntaiele pământului, viața are alte repere!
De acolo, din măruntaiele pământului, viața are alte repere!
Sigur, omul , tot el, s-a gândit că n-ar trebui să te rupă total de civilizație, așa că a amenajat spații de joacă pentru copii, mese de tenis pentru toate vârstele, chiar un loc pentru desene animate, un restaurant, farmacie, un magazin de suveniruri.
Și, ca să nu uiți că binele nu există singur, a păstrat simbolul uneia dintre cele mai groaznice închisori subterane.
Pentru a te regăsi , a înălțat o bisericuță.…
Un microbuz te aduce la suprafață- lumea își reia mersul.//
Potrivit datelor de pe internet, s-ar fi făcut investiții de peste 1,6 milioane de euro. Simpaticele animale de prin cuști nu dădeau semne că le-ar fi interesat cifrele...//
La întoarcere către casă, pe la jumătatea distanței- Vâlcea-Pitești, în blândețea apusului de soare, ocolim un drum bun către mănăstirea de călugări, Cotmeana.
Atestată de către Mircea cel Bătrân, care o reconstituie, cu hramul Buna Vestire, zidirea fusese înălțată în vremea domnului Radu I Dan. Următoarea restaurare îi aparține domnului Constantin Brâncoveanu.( 1688-1714).
Abia în secolul XX se realizează lucrări ample de identificare a formelor originale.
De pe zidurile exterioare, o armată de draci cu limbi de șerpi îți cutremură liniștea, amintindu-ți că Satana este mult prea puternic.
Un stareț cam zgârcit la vorbă se plimbă printre copii, cam prea atent parcă la valoarea banilor trecuți în acatistele strecurate într-o urnă din apropierea ușii.
A refuzat tacit dialogul cu noi..abia acasă, de pe internet aveam să aflu detalii despre această bijuterie ortodoxă, veche de aproape șapte secole, al cărei clopot este cel mai vechi din Țara Românească , dăruit la 1385 de către un jupân Dragomir. //
Nu puteam încheia ziua fără joacă. Lângă școala sătească , pe o pajiște curată, copiii și-au descătușat energia, au mai făcut, cum era de așteptat, ghidușii. Cât despre hârtii , cutii și alte mărunțișuri, avertizați sensibil, le-au cules într-o pungă mare, pentru că nu exista niciun coș prin apropiere. //
Cu pleoape grele de somn, orașul anunța tăcut că ar mai fi ceva timp până la vacanță.
p.s. ieri ai fost un pic copil?
p.s. ieri ai fost un pic copil?
Da, da, da, ieri am jucat şotron cu o fetiţă! :D
RăspundețiȘtergereArcadia,
RăspundețiȘtergereȘi de-ai glumi, tot te-aș crede!p.s. ieri , șotronul a fost vedetă!!!
Sper sa nu se supere gazda daca ii invit cititorii sa admire si alte imagini din interiorul Salinei Ocnele Mari... loc de distractie pentru copii, si nu numai,dar si un adevarat leac natural pentru cei care au probleme de respiratie.
RăspundețiȘtergerehttp://www.plano10.com/2011/01/prerevelion-cu-aerosoli-in-salina.html
http://www.plano10.com/2010/06/ocnas-in-salina-de-la-ocnele-mari.html
@Plano10,
RăspundețiȘtergereÎți înțeleg mândria!
Da' eu nu glumesc deloc, chiar am jucat! :D
RăspundețiȘtergerearcadia,
RăspundețiȘtergereCând am spus ce spus, explicam , mai pe ocolite, că și eu, văzând atâtea șotroane nu m-am putut abține..
M-am întors în copilărie şi prin această postare a ta. Încercăm să rămânem copii în fiecare zi. Dar uite că viaţa - şi tu ştii la ce mă refer - îţi arată că a fi copil nu este întotdeauna o bucurie interioară. Şi atunci vrei să fugi şi laşi în urma ta suflete deznădăjduite...
RăspundețiȘtergereGândurile mele bune!
Sarut mana gazda noastra!
RăspundețiȘtergereTocmai voiam sa te intreb: de ce ai fost in parohia lui Plano, si nu l-ai anuntat? Poate dadea si el o cafea, ceva. Mai schimbati o vorba, doua, asa pe fuga, intre ocna si gradina zoologica.
Ma duc la el sa vad mai multe!
Ieri m-am simțit și eu un pic copil. Atunci când soția, obosită, dar cu chef de vorbă, mi-a povestit despre năzdrăvăniile copiilor cu care a mers în excursie, pe Valea Prahovei.
RăspundețiȘtergereȘi astăzi, după ce am citit aceste rânduri, m-am simțit din nou copil. Un copil care descoperă noi frumuseți, ajutat de cuvintele meșteșugite ale profesoarei sale.
Nici în poienița în care a poposit soția mea cu prichindeii nu erau coșuri de gunoi. A venit, în schimb, un ”nene” care, după ce le-a dat binețe și a întrebat cum mai e vremea pe la București, le-a lăsat doi saci mari de plastic. Nu prea a fost nevoie de ei, pentru că, luați cu joaca, micuții au uitat până și de pachețelele cu mâncare...
Vă doresc o zi bună!
cris,
RăspundețiȘtergereAșa este ea, viața asta, pe toate le rostuiește după cum îi convine..rămâne loc , totdeauna, de un strop de frumusețe!!
O zi bună!!
@Victor,
RăspundețiȘtergereNu prea obișnuiesc să deranjez lumea..și apoi, dacă Plano10 este mult prea ocupat cu blogul..
Să-și lase musafirii pentru mine?
@Biliuță,
RăspundețiȘtergereCred că ieri toate obiectivele turistice de pe văile râurilor au fost luate cu asalt- o lume de copii!!
În toată frumusețea ei!
Intr-adevar, e foarte frumos la Salina Ocnele Mari. Am fost si eu anul trecut si am fost impresionat. Am scris si pe blog.
RăspundețiȘtergereGeocer,
RăspundețiȘtergereAi motive de mândrie, pentru fascinația locurilor natale!!
Sărut mâna , Gina !
RăspundețiȘtergereCe bine ne simţim când suntem iar copii chiar şi pentru o zi . Fascinante locuri descrii ! m-am simţit ca acolo citind povestioara .
Articolul tau este unul complex la fel ca si frumoasa copilarie, de care nici adulti fiind, nu vrem si nu putem sa ne despartim. :)
RăspundețiȘtergere@SoriN,
RăspundețiȘtergereDacă am reușit să-ți transmit emoția vederii unor locuri speciale, mă simt , deja, fericită!
o seară frumoasă!
Gabriela Elena,
RăspundețiȘtergereMulțumesc pentru rezonanță!!
O seară senină îți doresc!
E mereu o încântare să trec pe la dvs.!
RăspundețiȘtergereGrozav!
Frumoasa zi a copilariei regasite!
RăspundețiȘtergereDa, am fost toata ziua copil, de aceea nici n-am intrat aproape deloc pe net. Am hoinarit cu fiica mea, am aplaudat spectacolul lor de teatru, am facut poze la cele doua vernisaje (Enya mea a luat premii), am ras, am alergat, am mancat ingheatata si cirese, a fost o zi cu soare, cu zambete si copii fericiti! :)
Vera,
RăspundețiȘtergereTe aștept mereu cu drag!
Mirela,
RăspundețiȘtergereMă bucur mult pentru Enya!!Felicitări!!
Gina:
RăspundețiȘtergereIti multumesc pentru acest itinerar pe care il vad cu ochii tai - comori de acasa pe care le pot rasfoi in felul acesta.
O sambata si duminica insorita iti doresc,
irina
Irina,
RăspundețiȘtergereDacă ți-am adus un strop de „acasă„, mă declar fericită!
Zile frumoase îți doresc!