„Omul nu este doar o ființă finită,

cum vrea să afirme gândirea contemporană, ci şi o fiinţă infinită; el este infinitul sub o formă finită, sinteza finitului şi a infinitului.„
Nikolai Berdiaev, filozof

Nu m-au ocolit deloc problemele, la  viața mea, așa că nici eu nu am putut sări peste ele.  Cum, necum,  uneori  cu  mai multă răbdare, alteori  cu nervi,  ba chiar cu strâns din pumni  sau cu  lacrimi șiroi, le-am cam dat de capăt.

Îmi vine în minte o întâmplare, era vară ca și acum, poate  să fi  fost chiar  jumătatea lui august. 

 Fiul cel mic era student într-o   țară europeană.  Cu bursă.  Ca să -și poată menține  bursa și în anul IV, avea  nevoie nu doar de  note bune. Îi trebuia, din țară, o adeverință cu salariile părinților.  Cumva,  trebuia să justifice că,  dacă   nu ar mai învăța bine sau, din cine știe ce motive  bursa de acolo nu ar putea acoperi creditele,  banii să fie recuperați din salariile de profesori  ale  părinților, salarii care, oricum, erau modeste.

 După ce am bătut pe la nu știu câte uși,epuizată de  câte ori  trebuise  să povestesc ce vreau și de ce , am ajuns  în biroul unui director de la finanțe.

 Omul era  foarte fericit. Nu  pentru că venisem eu cu o problemă, ci  pentru că tocmai primise diploma de  doctor în finanțe. A fluturat-o  mândru,  el ocupa ditamai fotoliul, eu mă așezasem pe un scaun, l-am felicitat și am  povestit  ce  voiam.

  S-a uitat la mine, a ridicat o sprânceană   („student  în Franța, doamnă, și vrea  să plece în Germania?”)  Am spus   că  asta este  voința    fiului meu și că nu fac decât să cer un act etc.

  Și-a chemat secretara, i-a spus ce și cum și m-a invitat  luni  ( era vineri)  să  iau adeverința.

  Nu mai puteam de bucurie!

  M-am prezentat  luni,  am primit adeverința  parafată și semnată de  domnul director.  ( doctor în finanțe,  doctor care   plecase în nu știu-ce țară- în vacanță)

 Acasă, aveam să descopăr  că,  din totalul  celor  două salarii, lipsea ultima  cifră, adică, înțelegi cum vine treaba?   modeste cum erau, salariile  fuseseră  scuturate rău.

Cu semnătura  noului doctor în ale  bugetului.

  Au trecut destui ani  de atunci.

  Din nou  am probleme. De alt  gen, dar tot probleme.

 Acum ar trebui să se rezolve prin telefon.  Sau on line.

Să-ți spun că nu vreau să mă plâng?

 Aștept.  

Sunt răbdătoare.