ninge!

Saniuta, fularul si manusile, plictisite de atata asteptare, se retrasesera, cuminti, in debara.
Derdelusul a plans , cat a plans, apoi si-a topit lacrimule in baltoace mici. Din cand in cand, cate un copil, scapat din mana bunicii, isi mai facea de joaca, improscand , cu picioarele, stropii de apa murdara.

Padurea a renuntat sa mai astepte plapuma fagaduita , a invatat si ea , cu timpul ca, prea putin din ce se promite toamna , se implineste vreodata; in cateva nopti, degetele noduroase de tei si de carpeni i-au inghetat pe la incheieturi. Stratul de frunze, zbicite de vant, abia ii mai acopera trupul mare, greoi. O inteapa reumatismele; nu are trimitere, asa ca , renunta sa se mai inghesuie prin vreun spital aglomerat; are si niste restante de achitat veveritelor care au mai distrat-o si nepoteilor care au salutat-o in vacanta scurta, dintre semestre.
In cateva randuri, ca in vremurile de campanie electorala, niste raze firave i-au infiorat usor crengile.In rest, tacere…

Si , cand nimeni nu se mai astepta, inca de cu noapte, EA a renuntat la mandria de cucoana infumurata, cu nasul pe sus si cu capul in nori, si-a suflecat manecile , a scos sita din covata si, minunea minunilor! A inceput sa cearna. Fara sa-si mai faca socoteli- las-o incolo de criza, ce restrictii, ce consum moderat?
In cateva ore, a dereticat prin toate cotloanele, alb, alb peste tot..

Mesteacanul, surprins fara caciula, i-or fi ascuns-o vrabiutele alea jucause pe undeva, isi trece cate un deget prin pletele umede, bogate. Este un adevarat Domn, cu haina asta noua.Trage cu coada ochiului spre aleile dintre blocuri , ingaduitor cu ceata de copii, care au lasat si lectii, si calculator , in schimbul bataii cu bulgari. Ninsoarea i-a scos afara.

Este iarna ! iarna adevarata, cum n-au mai vazut demult poetii( nici edilii).

reteta

Nu se poate sa nu-l stiti..l-ati memorat la ora de limba latina- sa va imbogatiti carnetelul cu maxime , ori chiar sa luati niste puncte in plus la nota , daca profesoara era mai cu dare de mana. Este, ati ghicit : Carpe diem!

Astazi ceva m-a convins nu numai sa cred in el, il uitasem ratacit pe undeva, ba chiar sa-l trec pe lista prioritatilor. De ce? uite pentru ca tot vorbind atat de necazuri, ajungem sa le atragem, ca un magnet.

Filozofii , cei de care stim din anii de scoala, spun ca trebuie sa ne schimbam atitudinea fata de noi ins(i)ene, daca vrem sa ne fie bine.
Bunaoara Manfred Hinrich, nascut in 1926, filozof german, ne recomanda sa ne facem zilnic un bilant al momentelor fericite, fericirea pe termen lung depinzand de frecventa clipelor fericite- nu de intensitatea lor. Nu este obligatoriu sa retinem numele domnului respectiv, ci doar sa-i aplicam recomandarea.

Daca si numai daca, n-am avut parte intr-o zi de clipe fericite, ne ducem la filozoful francez Rene(nu iese cu accent) Descartes, care , in urma cu cateva secole, Doamne , de cand se tot cauta fericirea! spunea ca „ fericirea este o decizie”; adica, in loc de „ nu ma place” x( nimeni, soacra, nora, lumea, sef(a)ul, bloggerul Y, doamna de la administratie etc.), ne luam inima in dinti si recunostem ca” nu trebuie sa ma iubesca toata lumea.”

Si uite asa, nu mai este nevoie nici sa se cumpere inimioare rosii, legate cu fundite roz, ca oricum , valentine's day a fost adus clandestin.

P.S.

O plantuta pe care am primit-o in dar de martisorul trecut, asta da sarbatoare neaosa, s-a gasit sa infloreasca, asa, chiar astazi.

Sa zicem ca este o clipa fericita!

judecati

Vocea unei persoane publice de gen feminin, cu sonoritati de fier, manifestandu-se in legatura cu cenusia noastra viata cea de toate zilele, conchide ca lucrurile se intampla " ca-n poezia aia a lui zdreanta, unde egalitatea nu este pentru catei".

intre

Daca esti tanar(a), ai aripi, vrei sa zbori, chiar te inalti, crezi, faci, ( mai ) gresesti, o iei de la capat, spui si altora, fara sa-i superi, faci si ce aveau ei, in fisa postului, vreo cativa te lauda, de voie, de nevoie, altii te injura, susotesc, se intereseaza- cine esti, de unde vii, ce scop ai, al cui loc vrei sa-l ocupi, ce pile ai, cine te sustine, intr-o zi, chiar cand credeai ca toate sunt bune si frumoase, constati ca unii hotarasc sa ti-o faca, vorba cuiva, cand ti-o fi lumea mai draga.
Si chiar ti-o fac.


Daca nu ( mai) esti chiar tanar(a), ( inca) mergi fara baston, nu te plangi, nu ceri ajutor, citesti, cu sau fara ochelari( de cal),vorbesti, nu porti placa, nici peruca, inspiri flowerbykenzo, n-ai surzit, privesti soarele si norii, fugi de serpi, dar iubesti porumbeii, ( mai) ai vreo opinie, cand se lasa tacerea, te imbraci( inca) in culorile inceputului de toamna, traversezi pe zebra, ( mai) iesi la un spectacol, la o conferinta, plimbare etc., zambesti cand ti se vorbeste frumos, spui multumesc , scuza-ma, poftiti, va rog, sa stii ca despre tine este vorba cand auzi, fara sa vrei- ia uite a(l) dracului, aia cu coasa il(0) cauta pe acasa si…

………….uneori, a nu face nimic pare a fi cea mai potrivita solutie.

limite

Poti oare sa promiti cuiva, cu certitudine , ca( nu) te vei schimba?